„Noile” locuri de muncă

După cum se prefigurează economia post-pandemie în România, vom înregistra cea mai gravă contracție trimestrială de mai bine de 20 de ani în trimestrul doi al anului 2020 și, mai mult decât atât, o scădere constantă a PIB-ului până în primul trimestru al anului 2021.  Estimările vin de la compania financiară Eules Hermes, care prognozează că deblocarea treptată a economiei românești va dura cel puțin până la sfârșitul anului 2020.

Aceasta este lider mondial în asigurarea creditelor comerciale, cu o cot[ de piață de 34,9%. O filială a Allianz SE, Euler Hermes este evaluată AA de Standard & Poor’s. Analiștii companiei austriece mai estimează că PIB-ul va scădea cu aproximativ -5,5% în 2020, urmând ca în anul 2021 să înregistreze o creștere de  + 4%. Astfel, nivelul PIB-ului real din 2019 nu va fi atins înainte de anul 2022, cel mai devreme. Ca urmare, gradul de risc cu care compania lucrează în România s-a dublat, iar creanțele asigurate au scăzut la jumătate.

Până una-alta, printre programele pe care onor Guvernul le ia în calcul, în vederea sprijinirii economiei în perioada următoare, se numără și programul flexibil de muncă. Concret, angajații vor putea lucra pe o anumită perioadă mai puține ore, sau chiar deloc, angajatorul (împreună cu angajatul, chipurile) decizând procentul cu care va scădea timpul de lucru pe fiecare post din organigramă.

Astfel, angajatul primește salariul – care ar trebui scutit de taxe – proporțional cu numărul de zile lucrate, păstrându-și totuși locul de muncă, iar statul preia parțial diferența, până la salariul întreg. Această „schemă de ajutor” va fi finanțată din viitorul program SURE al Uniunii Europene. Până atunci, cei rămași fără locuri de muncă se confruntă cu o nouă problemă: angajatorii cer, pe lângă controlul medical care se făcea obligatoriu la Medicina Muncii, și un test COVID-19.

Noul test, care costă 250 lei, ar trebui să asigure angajatorul că noii candidați nu sunt infectați cu noul corona-virus, dar costul acestuia este suportat de angajați. Pe de altă parte, cele 3 milioane de persoane care au reușit să-și păstreze locul de muncă au la dispoziţie un nou serviciu de prevenţie împotriva coronavirusului: Paşaportul Medical. Acesta vine sub forma unui abonament prin care îţi poţi monitoriza sănătatea. Noul serviciu, plătit de către angajator, costă 20 lei pe lună și a fost lansat de StartUp-ul SanoPass.

Nici viitorul nu mai e ce-a fost

Viitorul economiei este unul incert. Scoase din ritm după aceste 2, 3, sau cine mai știe câte luni de carantină, după pandemie și infodemie, multe afaceri vor avea serios de tras ca să-și regăsească ritmul. Și chiar dacă și-l vor regăsi, nici atunci nu se știe dacă va mai fi același.

Chiar în scenariul fericit de stăvilire a pandemiei după auto-izolare, nimeni nu știe cum și când vor reveni toate aspectele vieții noastre la „normal”. Cert este că această pauză forțată va provoca schimbări serioase. Fiecare sector al industriei va avea un ritm diferit. Se va schimba comportamentul consumatorilor, la fel și relațiile angajat – anagajator.

Nici până acum câteva luni nu puteam spune că avem o economie prea strălucită: era de fapt una orientată (prea) puternic spre consum, dar orişicât, treaba mergea. Una peste alta, Fitch a coborât ratingul României la „negativ”, iar Statul român va aloca sub 3% din PIB ca să resusciteze economia, după informaţiile de aici.

Totuși, există și semne bune: numărul contractelor de muncă sus­pen­date, adică al acelor angajaţi pe care companiile i-au tri­mis în şomaj tehnic, a scăzut cu aproape 130.000 de la vârful înregistrat pe 9 aprilie, ajungând la circa 902.000 în data de 16 aprilie, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS). Este prima creştere din martie şi până acum. Mari angajatori precum Dacia, Continen­tal şi Michelin au anunţat că vor relua par­ţial producţia, după ce fabricile lor au fost închise din cauza pandemiei de COVID-19.

Dacia a reluat chiar de azi, 21 aprilie, producția – pe bază de voluntariat, , urmând ca abia din data de 4 mai să reia activităţile ambelor sub-unități, respectiv Uzina Mecanică şi Şasiuri şi Uzina Vehicule. Printre măsurile „avute în vedere” de către Guvern, în sprijinul întreprinderilor și a PFA-urilor care și-au întrerupt activitatea, total sau parțial, este posibilă amânarea la plată a utilităților și a chiriei pentru imobilele în care întreprinderile își au sediul social sau sediile secundare.

Măsurile analizate, dar încă neimplementate de către Guvernul României, sunt: – acordarea de ajutor de stat pentru firme aflate în dificultate într-o serie de sectoare declarate prioritare în actuala conjunctură; – scutiri de impozite pentru noile angajări; – extinderea scutirii pentru profitul reinvestit; – eliminarea restricțiilor pentru angajarea zilierilor; – scutiri de la plata impozitelor pe clădiri. Mai multe despre viruşii economiei RO, aici.