Bogdan Herea vinde Pitech Plus

Clujeanul Bogdan Herea-Buzatu, cu studii de computer science la INSA Lyon, CEO și fondator al furnizorului de aplicații software Pitech Plus din Cluj-Napoca (un business de 9 milioane euro), şi-a cedat acţiunile francezilor de la Webhelp – unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing la nivel global.

Structura de management a celor de la Pitech Plus Cluj se va păstra, iar fondatorul companiei va rămâne la conducerea societăţii. Încă nu știm cifra tranzacției (cei de la PR ne vor comunica măcar nivelul ei, în zerouri, sperăm), doar că grupul PitechPlus a fost asistat de către firma de avocatură Stratulat & Albulescu și Șomlea & Asociații.

Până la această achiziție, Webhelp România avea în jur 2.000 de angajați și era prezentă în patru orașe (București, Ploiești, Galați și Iași). Portofoliul de clienți ai filialei locale include companii precum Samsung, Sephora, Bouygues Telecom, Orange, Vodafone, NN și Eurostar. În cei 19 ani de la intrarea sa pe piaţa în România (unde au fost testate pentru prima dată ideile fondatorilor, Olivier Duha şi Frederic Jousset), grupul francez Webhelp a reușit să intre în Top 10 mondial furnizori de servicii BPO, cu 140 centre de operațiuni în 35 de țări și peste 50.000 de angajați.

Webhelp România a semnat la mijlocul anului trecut pentru extinderea suprafeței închiriate în clădirea de birouri Moldova Center din Iași, ajungând astfel la o suprafață totală de 2.600 metri pătrați. Totodată, compania și-a consolidat operațiunile din București, în Premium Plaza, atingând o suprafață totală închiriată de aproximativ 5.000 metri pătrați.  

La începutul anului, după un 2018 în care a confirmat tendința generală de creștere (majorare a cifrei de afaceri locale cu 2 milioane de euro), Webhelp România a anunțat că își va extinde operațiunile în acest an și se va concentra și pe achiziția unei companii ce va completa paleta de servicii furnizate în acest moment.  Compania a inaugurat, anul trecut, 11 noi centre de operațiuni și a fuzionat și achiziționat șase noi companii (IQ-to-Link, Runway, OEE, Technofix, Meddomed & Meded, Sellbytel).

Furnizorul de aplicații software Pitech Plus din Cluj-Napoca a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 9 milioane de euro, în creștere cu 20% față de 2017, cu un profit net de 6,1 milioane lei, și și-a anunțat extinderea în țările scandinave, după o creștere semnificativă a activității din Marea Britanie.

Compania și-a axat activitatea în 2018 pe 5 direcții: vânzări online, soluții pentru industria ospitalieră, soluții digitale pentru domeniile financiar și asigurări, soluții pentru segmentele auto și mobilitate urbană  și divertisment, în 2019 urmând să adauge două noi tipuri de servicii în portofoliu: transformare și automatizare de business și managementul aplicațiilor.

PitechPlus are în prezent o echipă de circa 270 de angajați în centrele de dezvoltare din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș din care coordonează toată activitatea la nivel internațional. Citește mai mult pe acest subiect aici și aici

Recesiune sau criză?

În opinia editorialistului Bloomberg Chris Bryant, în Germania este pe cale să izbucnească o criză industrială la 10 ani după criza financiară, iar durerea va fi mai mare de această dată. În est, trebuie să ținem cont și de impactul economic al Brexitului și de stropul de criză italiană.

Plus recenta oprire a stimulului fiscal al Băncii Centrale Europene, denumit relaxare cantitativă (QE), ca şi ratele dobânzii ajunse la un nivel istoric de scăzut în zona euro, toate acestea limitează spațiul pentru o politică monetară eficientă. Se adaugă antipatia față de utilizarea instrumentelor fiscale (impozite și cheltuieli) ca o modalitate de a combate criza ciclică.

Foarte probabila recesiune din Germania, la care se adaugă şi inversarea, pentru prima dată din 2007, a curbei de randament a SUA, privită ca indicator al modului în care ticăie Wall Street, prezic o contracție în cele două economii încă din anul viitor. Economia germană, a patra cea mai mare din lume, s-a contractat cu 0,1 procente și este puțin probabil să iasă mult mai bine în trimestrul trei.

Or, două sferturi de contracție înseamnă oficial recesiune. Încetinirea creșterii în Vest s-a resimţit, deja, în Estul continentului. Ultimul trimestru a fost primul de după 2016, în care creșterea a încetinit în toate cele șase țări ale CEE: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Noi achiziții în businessul clujean

Societatea clujeană ART INKS SRL anunță azi un „parteneriat strategic” cu AGRESSIONE GROUP SA. Astfel, începând de mâine, 1 octombrie 2019, întreaga activitate comercială a firmei ART INKS va fi preluată de către Divizia Cerneluri și Consumabile Tipografice a companiei AGRESSIONE GROUP SA.

În cei 25 de ani de activitate, patronul Mircea Galoș, alături de echipa sa, a setat standardele de calitate ale industriei de cerneluri consumabile tipografice. Clujenii de la AGRESSIONE GROUP SA îşi dezvoltă astfel pe lângă Divizia de hârtii şi cartoane tipografice, segment pe care este deja lider de piaţă, şi Divizia de cerneluri. O altă achiziţie destul de discretă este şi cea realizată de fondul american de investiţii Advent, care revine la cumpărături în Cluj-Napoca după o pauză de doi ani. În 2017, aceştia au cumpărat distribuitorul de produse industriale Novo Tech SA din Cluj de la fondul francez de investiții PAI Partners.

Iată că pe sfârşit de septembrie 2019, fondul de investiţii Advent cumpără un furnizor de echipamente şi servicii pentru industrie din Cluj, cu afaceri de 31 mil. lei în 2018, deținut de familia clujeană Vădan. Este vorba de compania Indis Partener, dezvoltată de antreprenorii Gheorghe Horaţiu Vădan şi Crina Nicoleta Vădan – cu filiale în Timișoara, Arad și București.

Tranzacţia, realizată prin intermediul firmei Brammer România, subsidiară a Advent International, a primit acordul Consiliului Concurenţei, care a precizat că „nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal“. Fondul de investiţii Advent este cunoscut pentru traiectoria sinuoasă pe piaţa private equity, reuşind de la tranzacţii record, până la exit-uri realizate în pierdere.

Se pare că de anul viitor vom vedea tot mai des astfel de achiziții, mai ales cu companii cotate pe Bursă, de când BVB va intra în liga emergentă secundară (din septembrie 2020). Cele mai mari fonduri de investiţii din lume, BlackRock sau Vanguard, vor avea de atunci cale liberă pentru achiziţia de acţiuni de pe piața românească. La doar trei ani de când a fost inclusă pe lista de monitorizare de agenția FTSE Russell, România a fost promovată o treaptă, în categoria emergentă secundară.

De remarcat că tocmai panica investitorilor, determinată de OUG 114, a dus la îndeplinirea ultimului criteriu pentru BVB: lichiditatea. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Leonardo Badea, a declarat că promovarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) la statutul de piaţă emergentă va aduce noi investitori şi emitenţi de calibru pe piaţa de capital. Un semnal și pentru antreprenorii români, spre a privi către bursă, ca modalitate de finanțare a afacerilor!

Afaceri imobiliare la Cluj, între birouri și apartamente

Cluj-Napoca devine primul oraş din provincie ce trece pragul de 300.000 metri pătraţi de spaţii moderne de birouri, după inaugurarea mai multor clădiri noi în prima parte a lui 2019, cum ar fi Mainstream Office sau United Business Center Riviera. De asemenea, se pregătesc şi Novis Park în Tetarom I sau Record Park.

Record Park este un ansamblu imobiliar care se ridică pe fosta platformă industrială Argos – Jolidon, respectiv pe o parte din baza sportivă Record de pe strada Onisifor Ghibu. Dacă pentru clădirile de birouri e un moment de vârf, nu acelaşi lucru se poate spune despre clădirile de apartamente. După ultimul val al acestei toamnei, generat de (re)venirea studenţilor, nu prea mai e un moment favorabil să cumperi imobile în Cluj.

Scriu asta pentru cei care consideră că acestea sunt investiții majore, pe care le faci o dată în viață, iar decizia de achiziție a unei proprietăți nu prea are de a face cu oportunismul – idee pe care încearcă s-o acrediteze agențiile imobiliare (cumpărați azi, mâine va fi mai scump) – ci cu evenimente din viață care impun re-dimensionări ale spațiului pe care-l locuim.

Așadar, pentru cei mai puțin atinși de microbul imobiliar, care fac genul ăsta de investiție doar atunci când n-au încotro, considerăm că nu e momentul să-și piardă vremea cu tribulațiile pieței. Care e, cel mai probabil, într-un un vârf de bulă, deoarece proiecte sunt destule în curs de sau chiar aproape de finalizare, însă prețurile nu sunt deloc ajustate la apetitul tot mai redus al cumpărătorilor.

Semn că deși numărul de tranzacții scade, dezvoltatorii nu sunt dispuși să taie din profituri, chiar dacă unii constructori mai c-ar mai lăsa ceva numai să nu stea degeaba toată iarna și să-și piardă, eventual, oamenii găsiți tot mai greu. Motivul pentru care proiectele rezidenţiale sunt tot mai piperate, cu tot picajul cererii, este prețul în creștere al terenurilor, astfel încât scumpetea apartamentelor ascunde nevoia de profitabilitate pentru dezvoltator.

Clujul devine interesant pentru capitalul investiţional

Cluj-capitală, lozinca atât de dragă primarului Emil Boc, devine în ultima perioadă Cluj-capital, mai ales după achiziţiile consemnate în ultimii doi ani. Un oraş dominat în mare parte de capitalul local (cam aceiași oameni de afaceri grupați în jurul Băncii Transilvania, foști asociați la Astral sau membri în grupul Rotary Parc – numit de Paskany acum câțiva ani „gașca de pe lac”) Clujul și-a deschis piața pentru capitalul străin, cu un apetit crescut pentru investiții imobiliare în marele Oraș de pe Someșul mic.

După ce anul trecut First Property Group (un fond de investiții britanic) achiziționa clădirea de birouri Maestro Business Center, până în toamna lui 2019 cel mai recent deal cu birouri din Cluj era vânzarea proiectului The Office de către timişoreanul Ovidiu Şandor şi NEPI-Rockcastle catre Dedeman, într-o tranzacţie estimată la 130 milioane euro, cea mai mare semnată vreodată în afara Bucurestiului, după cum nota zf.ro.

Tranzacţia lunii septembrie 2019 este însă cea în care Fribourg Capital (compania de investiții a lui Ion Sturza) reuşeşte exit-ul de pe piaţa locală, vânzând proiectul de birouri Liberty Technology Park, pentru o sumă estimată la 40 de milioane de euro, către White Star Real Estate – un investitor imobiliar asociat cu o universitate americană de top (se pare că ar fi vorba de Harvard University) în calitate de partener de capital.

Fost premier al Republicii Moldova, Ion Sturza achiziționase în 2013 fabrica de mobilă „Libertatea” (ERBA) de la Sorin Dan, cunoscut în presa locală drept (fost) proprietar al hotelului „City Plaza” – construit după vânzarea acțiunilor de un milion de euro pe care le deținea la Banca Transilvania. Omului de afaceri clujean Sorin Dan a devenit acționar principal la fabrica „Libertatea“ în 1994, iar producția de mobilă a continuat tot mai slab până în 2010, când fabrica s-a închis din lipsă de capital.

Noul proprietar, preşedintele fondului Fribourg Capital, a fost interesat doar de activele imobiliare, transferând utilajele foştilor angajaţi ai fabricii „Libertatea”, pentru ca aceştia să poată continua producţia de mobilă într-un alt spaţiu din zona industrială Nord-Vest (concretizată în brandul local Salice). La momentul tranzacției, Ion Sturza preconiza o investiţie de 15 milioane de euro în reamenajarea clădirilor în spaţii pentru birouri. Situat în în proximitatea zonei industriale de Nord, dar nu departe de Gara orașului, Liberty Technology Park găzduiește azi chiriași de renume internațional din segmentele IT&C și R&D, precum Siemens, IBM, Arvato, Majorel sau Altran.

În ultimii ani am muncit din greu pentru a crea un ecosistem IT unic, care reprezintă acum locul perfect pentru domeniul corporate, compus atât din companii mici și medii, cât și din start up-uri. Proiectul Liberty a ajutat la crearea industriei tech atât de înfloritoare în Cluj-Napoca și a marcat, de asemenea, începutul gentrificării acestui cartier industrial.

„Suntem bucuroși să încheiem o astfel de tranzacție cu White Star Real Estate, un jucător care împărtășește viziunea noastră legată de viitorul acestei regiuni”, a declarat Ion Sturza.

Vârf de bulă?

Ultima (deja trecută) vară a mai relaxat şi ea preţurile pe cea mai scumpă piața imobiliară din ţară. În Cluj sunt încă diferenţe mari de preţuri între cartiere, ceea ce permite nivelări în interiorul oraşului, fără să fie nevoie să te muţi tocmai la periferie: poţi să laşi Mărăştiul (1625 euro) pentru Mănăştur, de exemplu, pentru o diferenţă de 150 eur la fiecare metru pătrat de beton construit.

De asemenea, poţi alege cartiere mai mici, dar în plină dezvoltare, precum Cordoş (1000 eur/mp) pentru a te muta peste deal de Grigorescu, ajuns la 1580 euro/mp. Cu excepţia unor asemenea permutări avantajoase pentru cel dispus să renunţe la comoditatea „vechiului” său cartier, nu prea este un moment favorabil să cumperi imobile în Cluj. Mai multe pe acest subiect aici.