Câte planete să ți se alinieze pentru a genera un voucher în programul AFM

Cu bani rămași din sesiunile anterioare, Administrația Fondului de Mediu a deschis azi 3 decembrie o nouă etapă (numită de potențialii beneficiari o mare țeapă) a Programului de înlocuire a echipamentelor casnice vechi, prin care, cel puțin teoretic, românii aveau posibilitatea să achiziționeze (cu oareșce reducere suportată de stat) electrocasnice noi cu eficiență energetică ridicată. Ei bine, teoriile aruncate în eter au rămas la fel de sforăitoare, însă practica ne omoară în continuare, cu sau fără COVID.

Dacă la sesiunea anterioară, cea din 26 noiembrie, bugetul alocat mașinilor de spălat rufe, vase și frigidere  (14 mil lei) s-a epuizat în 35 de minute, în sesiunea de azi a fost nevoie de mai puțin de 8 din care în primele 5 aplicația a dat erori după erori. Un program bugetar, pentru bugetari, au constatat utilizatorii cu timp și nervi de pierdut pe acest (pseudo)program al AFM.

Problemele au apărut încă de la crearea contului – doar nu credeați că puteți accesa un program guvernamental fără birocrație, fie ea și digitală. De exemplu, ca să te înscrii la ediția anterioară a sesiunii (sic!) noiembrie – decembrie a programului poreclit și Rabla la electrocasnice trebuia să te prezinți cuminte, ca un studinte cu dosarul cu șină, la ghișeul electronic, respectiv la situl https://electrocasnice.afm.ro/.

Ei bine, ajuns acolo din timp (ce, credeați că se poate instant, la anunțarea programului – ei bine, nu, trebuia dinainte), cu noaptea-n cap, după ce ați citit cu atenție Ghidul de finanțare, urma să parcurgeți pașii de înscriere și să urmăriți evoluția cererii dumneavoastră conform instrucțiunilor de utilizare a aplicației. Fereastra de înscriere a fericiților beneficiari a stat deschisă doar o săptămână: 19.11.2021 ora 10:00 – 25.11.2021 ora 23:59.

Numai că și pașii aceștia au generat, la rândul lor, o serie de erori și nervi: ca să-și creeze contul, utilizatorii au fost nevoiți să aștepte câteva zile SMS-ul cu codul necesar pentru a trece la următorul pas de înscriere în platformă. În ritmul ăsta cred că și etapa asta o ratez – s-a exprimat un utilizator. Încercați de pe calculator – l-a sfătuit altul. De pe telefon am încercat și eu vreo 2 zile și nu mă lăsa să dau finalizare (era căsuța în ceață).

Ei bine, dacă ați avut feelingul săvă înscrieți din timp și dacă și numai dacă ați avut nervii tari să așteptați cu zilele ca aplicația să vă răspundă, să vă trimită random coduri de confirmare și să vrea să vă încarce copia CI, CNP-ul și alte date personale, plus ceva Declarație pe propria răspundere – asta înseamnă doar că v-ați ales cu un cont valid, adică erați eligibil ca, la data și ora anunțată de autorități, să dați click pentru a-ncerca să generați un voucher guvernamental.

Și să aveți surpriza ca la ora 10 aplicația să dea eroare, iar la 10 și 8 minute să anunțe că și fondurile acestei etape au fost epuizate, pe principiul primul venit, primul servit. Aparent, după Black Friday, o groază de români au rămas cu bani pe carduri – așa încât să se bată pe aceste vouchere. Sau este vorba despre un program de tip praf-în-ochi, prost gândit, cu un buget minimal, alimentat din erorile sesiunilor anterioare?

În fine, presupunând că v-ați fi plictisit la serviciu și v-ați fi putut descurca printre toate aceste nefuncționalități și șicane și ați fi reușit să click-uiți cât să generați un voucher, rămânea să mai așteptați alte câteva ore sau zile pentru ca acestea să fie validate oficial și să le fi putut utiliza…  Cum-necum au fost generate 33.877 de vouchere, anunță Agerpres: în această etapă, din totalul voucherelor emise, 19.183 au fost pentru televizoare, 9.592 pentru laptopuri și 5.102 pentru tablete.

Ca un antrenor care-și ceartă părintește propria echipă, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos a declarat azi: „Din câte am înțeles de la colegii mei, au fost câteva sincope în minutele în care sistemul a fost pus la încercare de avalanșa de cereri”.

Pe de altă parte, ministerul de resort a recunoscut că unii utilizatori au avut probleme de accesare a platformei dedicată programului Rabla pentru electrocasnice și că așteaptă din partea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) explicațiile tehnice. “Funcționarea este garantată la 75.000 utilizatori/minut”, au afirmat reprezentanții MMAP. Desigur!

Toamna se numără bobocii

Pe final de toamnă, după 3 luni de criză politică, este guvern și se mai pot culege ceva bani europeni: înscrierile la măsura 6.2 PNDR – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale s-au deschis pe 29 octombrie și s-au și închis pe 03.11.2021 la ora 09:00, după epuizarea fondurilor de 50 milioane de euro.

Au fost depuse în total 4828 de proiecte, cu o valoare totală de peste 300 milioane de euro. Ei bine, pe 2 noiembrie s-au deschis înscrierile și la Submăsura 6.4 a PNDR, cu un buget dublu, prin care afacerile neagricole din mediul rural puteau obține granturi de 200.000 euro.  Sesiunea urma să rămână deschisă până la data de 1 februarie 2022, potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Totuși, și aici am asistat la o închidere înainte de sfârșitul anului, s-a precizat că asta se va întâmpla dacă valoarea publică totală a proiectelor înscrise va ajunge la 150% din nivelul alocării sesiunii – adică la 150 milioane de euro.  Sesiunea de depunere proiecte s-a închis după primele 5 zile de depuneri, cererile de finanțare (în număr de 1149) fiind duble față de bugetul alocat.

A mai rămas Măsura 4.1.1 (urmașa Măsurii 3) „Spriijin pentru IMM-uri în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19 — investiții productive”, aprobată prin ordinul de ministru Nr. 1.290 din 16 noiembrie 2021, dar publicat pe 22 noiembrie.

Documentul a fost semnat de secretarul de stat MIPE Csilla Hegedüs în locul ministrului interimar, premierul demis, Florin Cîțu. Potrivit schemei oficiale, au fost păstrate prevederile inițiale din propunerea de Ghid al solicitantului care fusese scoasă în consultare publică, fiind ignorate o serie de solicitări ale partenerilor sociali:

Suma maximă solicitată este de 1 milion de euro, fără pragul minim de 50.000 de euro pe care și MIPE a spus că o să-l introducă; apoi grila de punctaja rămas cu prevederea prin care firmele care au înregistrat o scăderea cifrei de afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019  mai mică de 5% să fie respinse din start.

Măsura 4.1.1 – POC ar fi trebuit să înlocuiască Măsura 3 – granturi de investiții, anulată de guvernanți, dar așa cum arată acum, nu mai are prea multe legături cu vechea schemă de ajutoare a firmelor afectate de lock-down și celelalte măsuri de prevenție a infecțiilor cu SARS-CoV-2. Un contor al proiectelor depuse pe AFIR și al fondurilor rămase este disponibil aici.

Programe de finanțare

Cu toată lăudăroșenia liberală pentru investiții, n-am văzut de un an, de când e PNL la guvernare, nimic concret. S-au dat niște bani la Măsura 1, apoi, ceva mai greu – ca să nu spunem cu chiu, cu vai – la Măsura 2, în timp ce peste Măsura 3 (aia cu investițiile) s-a așternut praful. Cât despre Schema de ajutoare de stat pentru HoReCa, unul din cele mai afectate sectoare în pandemie…

…. abia marți, 16 noiembrie 2021, Ministerul Economiei a transmis primele decizii de acceptare de principiu la finanțare, cu o pro-rata de 100%, firmelor eligibile care au aplicat. De remarcat bugetul disponibil este de numai 200 de milioane de euro (1 miliard de lei), mult sub nivelul total de 500 de milioane de euro (sau 2,5 miliarde de lei) promis inițial de guvernanți. Plățile se vor face însă, în prima fază, adică anul acesta, doar parțial.

Potrivit unor surse din minister citate pe situl Startup Cafe, în 2021 se vor plăti până la 45% din suma aprobată. Ulterior, pe bugetul de stat din anul viitor, aplicanții vor mai putea spera la restul de 55% din suma aprobată. De menționat și numărul mic al solicitanților înscriși, nivelul finanțării eligibile pe solicitant, precum și respingerile decise – toate acestea conducând la „economii” în bugetul schemei.

Tot luna aceasta s-au afișat pe situl Ministerului Energiei trei liste cu aplicațiile la programul Electric UP: lista proiectelor admise ce se încadrează în bugetul alocat (1430 aplicanți), proiectele admise fără încadrare în bugetul alocat și proiectele respinse, care nu au respectat condițiile eligibilitate și/sau condițiile tehnice. Rămâne de văzut cât a mâncat inflația din sumele bugetate la deschiderea programului.

Ca dovadă a ceea ce înseamnă criza politică într-un an dificil, Ministerul Sănătății anunță că nu are bani de salarii pentru luna decembrie! Ministrul Cseke Attila spune că se caută „soluţii juridice” pentru plata banilor „Această coaliţie care s-a anunţat de câteva zile bune trebuie să-şi definitiveze programul de guvernare, acordul politic şi trebuie să găsească persoana premierului. Până la urmă toate celelalte sunt pe un făgaş normal, la care îi vedem finalul, dar persoana premierului a iscat această discuţie”.

De la platforme industriale la imobiliare

Clujul n-a reușit să-și distrugă încă toate platformele industriale, dar lucrează intens la asta: platforma Clujana din Piața 1 Mai se va elibera chiar prin grija Consiliului Județean, acționarul majoritar. Carbochim, cu pachetul principal achiziționat de Iulian Dascălu, așteaptă la cotitură. În aceeași zonă funcționa și fosta fabrică Unirea. Un lot din platforma industrială a fostei  Unirea SA din Cluj-Napoca a fost achiziţionat de Fondul Suveran al Norvegiei, norvegienii fiind interesaţi chiar de achiziţia întregii platforme.

Acum se discută despre imobiliare pe platforma industrială Sanex, deși firma clujeană a devenit membră a grupului austriac Lasselsberger din 2004 și, în continuare, este lider pe piața locală de gresie și faianță.  Recent a intrat în dezbatere publică Planul Urbanistic Zonal de restructurare urbană strada Beiușului – latura vestică: este vorba despre un front parțial construit care face tranziția între platforma industrială Sanex și cartierul Bulgaria.

Ce a mai rămas de ras? CUG-ul, un loc în care altădată muncea un sfert din populația Clujului, a intrat în 2006 în proprietatea companiei germane Max Aicher. Pe cele 36 de hectare ale fabricii se prefigurau planuri mărețe: revitalizarea turnătoriei, ridicarea unui parc industrial, sau poate un proiect imobiliar. Două decenii și jumătate de pauză, adică nimic. Totuși, nimeni nu-și pune întrebarea: unde vor munci locatarii noilor imobile? Că poate nu vor găsi toți clujenii posturi în IT, livrări, videochat și supermarket-uri.

Abia recent modelul de aprovizionare just-in-time a fost pus la îndoială, deși era evident că după COVID-19 acesta va fi desuet. Despre imobiliare tot așa se vor pune întrebările, atunci când va fi prea târziu? E ușor să dărâmi hale ca să faci blocuri, dar viceversa e mai complicat, iar zonele supra-aglomerate, în viitor parțial locuite, pot deveni doar ghetouri.  Din fostele platforme industriale ale Clujului, doar două mari fabrici mai produc la un nivel consistent: Terapia – medicamente, pe o suprafață totuși mai mică decât înainte de 1989, și Farmec – produse cosmetice și de uz casnic. Aceste firme se vor număra cu certitudine și printre supraviețuitorii pandemiei, în timp ce restul industriei mari clujene a devenit, deja, istorie.

Untold – costul oportunităților ratate de Cluj

După exagerările de anii trecuți cu banii aduși de UNTOLD la bugetul Clujului, postacii sau PR-ii festivalului au revenit cu o poezie ușor modificată, dar la fel de gonflată, despre catralioanele de EURoi generați de marele festival sau intrați în economia marelui Oraș de pe Someșul Mic. Întâi, bugetul Clujului este undeva la 1 milion de euro pe zi iar încasările la bugetele administrațiilor locale și în urma chiriilor de la festival se ridicau inițial la câteva mii, apoi la zeci de mii și, abia în ultima ediție, spre 100.000 euro chirii.

Suma vehiculată de gruparea de propagandă din jurul festivalului (35 milioane euro) a fost rapid demontată de articolul publicat sâmbătă 18 septembrie 2021 de către conferenţiarul Ovidiu Moisescu, prodecan la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (UBB), departamentul de Marketing. Una dintre concluziile studiului este că organizatorii Untold au supraestimat cu 25% cheltuielile făcute la festival de participanţii din afara Clujului (studiul se referă la evenimentul din 2019, când cheltuielile generate anunțate se ridicau la 45 milioane de euro).

Ca urmare, este greu de crezut că în 2021, la o ediție mult mai dificilă, cu mai puțini participanți, exagerările să fie mai mici. Apoi, până și estimarea inițială a sumei cheltuită / zi / participant este grosieră. Nu are la bază nici măcar un sondaj pe un eșantion nereprezentativ de 100-1000 de inși, ori atunci, de unde știi cât au cheltuit respectivii/zi? X poate cheltui 49 eur pe când  Y are un buget de doar 13,5. Dar ce uită să calculeze autorii diverselor studii sunt minusurile aferente marelui festival menit să crească economia locală pe ritm de bumți-bumți.

În primul rând bugetul Clujului, format în mare parte de impozitele și taxele locale plătite de cetățenii deranjați de festival, este de (rotunjire) 1 milion de euro/zi. Pornind de la aceste cifre aproximative, oare la cât putem estima blocajele în trafic timp de 10 de zile, 4 nopti de nesomn ale celor care locuiesc în zonă, plus distrugerile aduse Parcului central și Arenei clujene? În al doilea rând, banii cheltuiți de turiștii veniți la marele festival de muzică pe stick sunt desigur mai mulți decât cei pe care i-ar fi cheltuit turiștii de tranzit, dar nu este ca și cum hotelurile din Cluj erau goale toate, iar festivalierii au venit să salveze turismul de weekend, aflat în moarte clinică. Poate că din cele 35 milioane – cel putin 25%   = 26 milioane de euro, ar trebui să scădem cel puțin 6 milioane pe care le-ar fi lăsat turiștii alungați de festival.

Aceasta este o greșeală frecventă a micilor antreprenori care, bucuroși că au generat o cifră de afaceri de 10.000 lei care le-a adus un profit lunat de 3.000 net, uită că dacă s-ar fi angajat, ar fi putut câștiga în același timp un salariu de cel puțin 3.000 lei net, pentru care s-ar fi plătit impozite de „doar” 2000 lei. Și atunci, oare pe seama cui câștigă mai bine bugetul? Să fie angajatul care produce 3.000 lei net pentru care plătește impozite ceva mai mari de 2.000 lei (am rotunjit cifrele pentru a le putea urmări mai ușor) sau micul întreprinzător care produce pentru sine 3.000 lei profit, plătind un impozit de 3% pe cifra de afaceri adică, în cazul de mai sus, 300 de lei?

Începutul crizei?

Pentru micii întreprinzători afectați de precedentul lockdown, martie 2021 pare un deja-vu. Începând cu această lună, s-a observat o reducere substanţială a vânzărilor, pe majoritatea canalelor online. Asta după ce începutul anului a adus scăderi majore pe piața auto. La unii vânzările sunt chiar sub martie 2020, atunci când a avut loc prima închidere generală a economiei.

Nici în offline treaba nu stă mai pe roze. Din discuţii cu cu furnizorii am aflat că mulţi trec printr-o situaţie asemănătoare, iar primele zile din luna aprilie, cu tot Paştele catolic, anunţă o perioadă şi mai slabă. Concluzia o vom putea trage la începutul lui mai, când se va vedea sau nu o creştere a consumului ocazionat de Paştele ortodox. Dacă nu va creşte, se pare că avem un început de criză.

În mass-media economică încă este linişte şi pace, dar întârzierile în adoptarea bugetului au afectat multe domenii… Se simte o scădere a consumului populației, pusă mai degrabă pe seama vremii reci care ține oamenii în casă și, mai nou, a programului restaurantelor, teraselor, magazinelor – până la ora 18 – cât și interdicției de mișcare după ora 20.

Poate că odată cu căldura, obiceiul de consum va crește, deşi se simte reticenţa oamenilor în a cheltui. În ce priveşte reducerea programului magazinelor acestea sunt mai mult decât o adresă, sau un loc în care spui că mergi. Există în schimb oameni care vin, pleacă sau lucrează în magazine: magazineri, vânzători şi vânzătoare.

Şi sunt mulţi, dacă ai afla câţi sunt în locul cu orar recent prescurtat în care-ţi făceai cumpărăturile liniştit până acum, ai fi mirat: în jur de 30 inşi la un magazinaş mai răsărit cu 5-10 vitrine – dacă nu chiar o armată de oameni, măcar un pluton tot sunt. Ei bine, aceşti oameni tot la fel de mult vor lucra după noile restricţii (curăţenie, numărat bani, pus marfă pe rafturi) şi după închiderea programului, dar măcar vor pleca acasă mai devreme.

Nu ştim dacă asta înseamnă că vor tăia din schema de personal, nici cât vor suferi ei sau cât vor fi de fericiţi cu aceste măsuri*, după cum nu avem idee cât de afectaţi suntem noi, per anasamblu, dar cu timpul ne vom obişnui. În ţările civilizate micul comerţ de weekend era oprit şi-nainte de pandemie, iar cetăţenii oraşelor mari şi mijlocii îşi făceau shoppingul mai pe la marginile urbei, în super-marketuri.

E o logică aici, trebuie s-o recunoaştem, oricât ne-ar fi de greu acum s-o acceptăm. Totuşi, justificarea cu oprirea răspândirii corona-virusului nu prea ţine, iar pandemia e folosită mai mult ca motiv, în opinia noastră, de schimbare a obiceiurilor de consum. Iar această schimbare de obiceiuri nu e întotdeauna de bun augur, ba poate fi chiar periculoasă…

  • later edit: se pare că avem, totuși; vorbind cu angajații de la un magazin care are program non-stop (Profi sau Mega Image) cică era bătaie printre cei mai tineri pentru tura de noapte. Cum salariile în domeniu sunt foarte mici, asta face ca sporul pentru turele de noapte să fie important.

Producție publicitară Cluj

Furnizorii de materiale publicitare își împart clienții (micii producători) în trei categorii: magazine de cadouri, care produc în mici ateliere diverse obiecte personalizate (căni, tricouri, obiecte de protocol) și mai nou și articole de design interior, clienții de materiale flexibile, care printează și cumpără mult autocolant și material de banner și consumatorii de plăci, adică firmele care prelucrează plexiglas, komatex și alte semifabricate din materiale plastice.

Această distincție este importantă nu doar pentru furnizori. Și clienții firmelor de producție publicitară trebuie să știe cui se adresează când fac o lucrare. Dacă sunt beneficiari care lucrează doar cu agențiile de publicitate, sunt și clienți interesați să controleze mai multe aspecte ale reclamei lor, dincolo de ceea ce pleacă de la grafică. Oricât ar părea de paradoxal, publicitatea este o industrie plină de clișee în care, dacă vrei ceva original, trebuie să ai niște pretenții, nu să înghiți pe nemestecate ce ți se livrează.

Sigur că sunt, ca în orice domeniu, niște tendințe – numai că asta nu înseamnă deloc să fii original, chiar dacă ești în trend cu „lumea”. Ca în orice alt domeniu, și în publicitate originalitatea este ceva rar, care face însă toți bani. Dacă pentru unii economia s-a dezmorțit, pentru alții încă e criză, aşa că totdeauna se va găsi cineva să facă mai ieftin o lucrare. Mai ales când altcineva a făcut deja grafica sau macheta de montaj 😉

Dar dacă lucrarea merge prost, după schimbarea firmei care o execută, există totdeauna cineva care a ştiut ca aşa va fi. Cum zicea Murphy, dacă mai multe lucruri pot merge prost, vor merge prost în cea mai defavorabilă secvenţă. Dar ştim cu toţii că Murphy a fost un optimist, așa că nu ne luăm după el în totalitate.

 

Tendințe 2021

Tendinţele unui an de la care avem aşteptări foarte mari vor confirma în cea mai mare parte cele observate în 2020 (şi nu vom insista prea mult asupra lor), dar sunt şi câteva direcţii post-pandemie care sunt contra-intuitive.  Acestea gravitează în jurul următoarei situații: banii care se vor pompa în economie în următorii 2 ani vor amâna instalarea unei recesiuni.

Ca urmare a vaccinului dar şi a aşteptărilor populaţiei, cu excepţia companiilor farma, majoritatea celor care au experimentat creșteri exponențiale în timpul pandemiei vor avea parte de scăderi drastice: afaceri ca Zoom și alte softuri de conferințe video, magazinele online, producătorii și comercianții de camere web și video, softurile pt webinarii, transportatorii, platformele video-on-demand ca Netflix, Disney+ sau HBO Max. Aceste afaceri nu vor mai rămâne la nivelul căpătat în timpul pandemiei, pentru că nu au cum, creșterea vânzărilor fiind doar efectul unei probleme acute. Atunci când problema dispare, și cererea va dispărea și mai mult… o parte dintre ele ar putea să scadă sub nivelurile dinaintea pandemiei, foarte posibil fiind ca utilizatorii să le asocieze cu amintirea unor vremuri nefericite.

Ce-și vor dori oamenii în primăvara lui 2021 se va lega de activitățile lor sociale și de outdoor: în momentul în care asta vor putea ieşi în siguranță, oamenii vor încerca să recupereze. Şi cel mai probabil că o vor face mai mult decât o făceau în trecut, ca să compenseze, iar asta se va traduce în mai multe întâlniri face-to-face decât în 2020, şi chiar peste 2019, în mult mai puțin timp în fața televizorului sau a calculatorului. Există însă și afaceri care ar putea exploda, confirmând creșterile din pandemie.

Aici intră și serviciile de curierat + afacerile conexe. Vor apărea curieri noi, așa cum au apărut noi agregatori de servicii. Unele companii nu vor rezista așa că în piaţă vor exista preluări și reconfigurări – deja există reaşezări de preţuri, destul de greu de digerat de consumatori.

Așa că… dacă faci parte din industriile care au beneficiat de pandemie, o strategie inteligentă ar fi să pregătești câteva produse și servicii pe care crezi că oamenii le vor căuta după ce vor putea ieși mai din casă. Dacă ești de cealaltă parte, în șirul industriilor puse pe hold, o idee ar fi să-ți optimizezi  producția și logistica pentru că ai putea avea parte de o explozie de cereri, care îți pot recupera pierderile din 2020 – numai să poți face față revenirii.

 

Platforme de curierat

Colaborarea cu o firmă sau alta de curierat pare în ultima perioadă o alegere tot mai subiectivă: comportamentul personalului diferă de la o zonă la alta, adică preluarea coletelor  poate fi ok, dar livrarea dificilă şi vice-versa, singura constantă fiind (eventual) politica de preţuri a firmei cu care lucrezi, ca şi aplicaţia pe care emiţi AWB-urile şi borderoul – adică lista cu expedițiile predate. Însă, în această perioadă, când clienții comandă tot mai multe produse pe internet, este normal ca atât furnizorii de produse, cât și clienții, să devină tot mai pretențioși.

Competiția între operatori a fost o perioadă destul de acerbă, dar pe finalul anului 2020 (ce rotund părea să fie, și cu câte colțuri ieșit !) FAN Courier a mărit preţurile. Astfel că mulți antreprenori au început se orienteze deja spre alţi furnizori de pe piaţă, și să se plângă pe grupurile de facebook. Între timp, în toată zona de curierat există acum reconfigurări (unii încearcă să crească şi ei preţurile, în timp ce alţii le scad, încercând să profite de moment ca să-şi crească cota de piaţă – fiecare curier cu politica lui), plus că au apărut câteva aplicații interesante.

De unele dintre ele poate că aţi auzit, dar în articolul de faţă (și în următoarele) le vom analiza pe toate şapte, adică woot.ro, Ecolet.ro, coletaria.ro, Colete-online.ro, curiera.ro, Bizmag.ro şi allpacka.ro. Am să încep cu ultima din şirul enumerat mai-nainte, care cred că este şi cea mai veche platformă de curierat, apărută înaintea turbulenţelor de preţuri. Firma care administrază allpacka.ro are sediul în Oradea şi ca acționar (100%) persoana juridică FURGEFUTAR.HU SZOLGALTATO KFT, în timp ce administrator este britanicul Snead ColinBrian. Furgefutar.hu este o aplicatie funcțională în Ungaria (ce înseamnă curier rapid), care a mers pe mâna marilor curieri internaționali (GLS, Gebrüder Weiss, DHL UPS) fără a miza prea mult pe cei locali (există totuși în listă FAN și Urgent Cargus) și cu toate astea a intrat pe profit doar în 2018, având și acum capitaluri proprii negative – deci afacerea, deși preluată pe un model maghiar verificat, n-a avut încă foarte mare succes.

Dar asta nu i-a împiedicat pe ceilalți şase să intre pe piață, plus că de la ultimele informaţii disponibile pe internet (2019) a mai intrat în această ecuaţie şi pandemia… Nici coletaria.ro, înființată în 2017 ca parte a grupului Packeta (COLETARIA PAKETA GRUP SRL) nu a intrat încă pe profit, în ciuda creșterii foarte mari din 2019. Dar pentru consumator, acesta nu este un dezavantaj: dacă firma rezistă pe piață, poate fi un semn că oferă mai mult decât cere pentru serviciile sale, deci nu le evitaţi!

Ecolet.ro este administrată de o firmă (E-COLETLOGISTIC SRL) cu acționariat polonez, preluând platforma verificată www.apaczka.pl. Aceștia (de ecolet.ro vorbim) se pot lăuda cu poate cea mai prietenoasă platformă, din punct de vedere al experienței utilizatorului însă, spre deosebire de colete-online, care au un discount afișat pe site, nu oferă discounturi de volum. Totuși, discountul afișat de colete-online.ro pare doar o strategie de moment (legată de politica de prețuri a curierului în luna curentă), în timp ce woot.ro cică are discount, dar la “cerere oferta” de pe site-ul lor nu răspunde nimeni. De asemenea, nici curiera.ro nu are discounturi de volum – şi aici apare primul mic dezavantaj al acestor aplicații.

Toate aceste platforme sunt un fel de brokeri de curierat, așa cum au apărut și brokerii de asigurări: discountul de volum le aparține, după cum este și normal – aceasta fiind baza pe care se clădește afacerea, dincolo de aplicațiile prietenoase. Pe aceste aplicaţii, firma de curierat este un simplu câmp din pagina în care tu generezi AWB-ul. Iar dacă alegi una dintre aplicații și te „desparți” de curierul tău, din cauza unei experiențe mai puțin reușite, nu vei mai beneficia de politica de fidelizare a acestuia, ci va trebui să te mulțumești cu avantajele oferite o aplicație multi-platformă. Care avantaje nu sunt puține, mai ales pentru o firmă la început de drum:

  • ai posibilitatea să alegi între mai mulţi curieri, şi să compari tarife, astfel că te poţi concentra pe profitabilitatea afacerii tale, fără a depinde de problemele de moment ale unei firme sau de toanele unui angajat
  • pentru o firmă mică, fără un volum semnificativ de livrări, beneficiezi din start de un tratament preferenţial, ca şi cum ai fi un client mare
  • integrare marketplace

Revenind la analiza comparativă a aplicaţiilor, colete-online pune la dispoziţia utilizatorilor săi şi posibilitatea acordării de rating la ridicare, livrare şi ramburs pentru curieri, aşadar poţi beneficia şi de experienţa celorlalţi, dacă nu eşti interesat doar de obţinerea unui preţ mai mic. Antreprenorii cu vechime, interesaţi să-şi minimizeze rata de retur, vor trebui să lucreze inteligent cu mai mulți curieri, pentru că unii se descurcă mai bine decât alţii în anumite zone. Pe acest considerent, platformele de coletărie pot deveni cu adevărat interesante, dacă se vor dovedi atente la piaţă. În funcţie de particularităţile zonale, acestea pot integra şi înlesni intrarea pe piaţă a unor firme mici de curierat, de care poate nici nu aţi fi auzit (vă spune ceva Intelligent Logistik?), dar care n-ar fi exclus să poată deservi mai bine decât cei mari unele regiuni. Abia atunci consumatorii vor avea cu adevărat de câştigat, dincolo de o economie de câțiva lei.

Caritasul imobiliar clujean

La o scurtă privire asupra pieţei imobiliare din marele Oraş de pe Someşul Mic, pare că ar fi momentul propice redeschiderii Caritasului: fiindcă niciodată n-a fost atâta lăcomie (ca să nu zic prostie) adunată între dealurile Clujului. Cu toate că, lună de lună, există afaceri care se închid (și prea puține care se deschid), chiriile la spaţii comerciale și birouri se menţin la un nivel ridicat, sub îndrumările binevoitoare ale agenţilor.

Deşi e clar că randamentele vizate de proprietari, în procente de 8-10%, nu mai sunt sustenabile, aceştia sunt încurajați de sfătuitorii lor să menţină preţurile sus. Numai realitatea le va demonstra că în 2021 va fi de preferat să fii chiriaş, mai degrabă decât proprietar (oferta de apartamente şi spaţii fiind tot mare), mic întreprinzător decât angajat (deşi declarativ tot „nu se găsesc” oameni, locuri de muncă tot dispar, iar oferta de joburi este în continuă scădere) şi mai bine mic întreprinzător decât mare afacerist – pentru că fiind mic, ai perspective de creştere.

De notat aici, totuşi, câteva amendamente: micii întreprinzători, lipsiți de atuul unor capitaluri acumulate în anii anteriori, ar trebui să-şi ia măsuri de protecție a resurselor financiare prin eliminarea cheltuielilor inutile (leasinguri sau chirii costisitoare) şi, eventual, obținerea de noi contacte sau de linii de credit de genul IMM Invest astfel încât să nu intre în blocaj.

Atenția trebuie focusată pe păstrarea funcțiunilor critice ale propriului business precum și a diferențiatorilor (dacă există) față de concurență. Aşa cum 2020 a fost doar despre adaptare, nici 2021 nu va fi despre reinventare, cum clamează mulți. Anul care vine nu este unul oportun pentru proiecte de redesenări costisitoare a modelului de business, cum visează consultanții. Astfel de demersuri sunt de regulă consumatoare de resurse financiare, fără a putea însă genera rapid efectele scontate, din cauza scăderii puterii de cumpărare în piață.

Remodelarea viitorului trebuie pregătită acum la nivel conceptual și așteptat momentul oportun, care depinde foarte mult de recâștigarea încrederii consumatorilor. Momentul trebuie intuit, adulmecat și pregătit, ca atunci când sosește, să poți acționa imediat. În orice caz, feriți-vă de investiții costisitoare până în primăvara lui 2021, dacă nu aveți acces la Măsura 3. Sursă foto: pixabay.com