Ce mai microîntreprindem în pandemie

Numărul de microîntreprinderi din România a crescut constat în ultimii ani, iar un „merit” îl are şi legislația, care a tot modificat condițiile de clasificare a companiilor. În 2015 plafonul cifrei de afaceri era 65.000 euro. Până în 2018 când plafonul până la care o companie intra în categoria micro era CA de 500.000 euro, aveam puțin peste 500.000 microîntreprinderi.

Totuși, aproape jumătate din firmele active în România înregistrează venituri de sub 100.000 euro. Din 2018 până în 2020 (când statisticile la „zi” arată, probabil, date din 2019) acestea au sărit de 650.000. De reținut că 95% din companiile active în România sunt microîntreprinderi și 82% au maximum 3 angajați. Granturile pentru relansarea economiei vor ajunge cam la 8% din acestea, căci 100 milioane : 2.000 euro dau 50.000 firme. Primul venit (cu certificat galben), primul servit.

În ceea ce priveşte cotele de impunere aplicate asupra veniturilor microîntreprinderilor, acestea au fost reduse şi diferenţiate în functie de numărul de angajaţi începând cu anul 2016. De la cota unica de 3% (impozit pe venit) in anul 2015, s-a ajuns în 2016 la aplicarea cotei de 3% pentru firmele fără salariați, 2% pentru firmele cu 1 salariat si 1% pentru firmele cu cel putin 2 salariaţi.

Pentru ca, din 2017, cotele de impozitare sa fie reduse la doua: 1% pentru firmele cu salariați şi 3% pentru firmele fără salariați. Cotele de 1% si 3% au fost valabile şi în 2018, şi în 2019, și sunt încă valabile și în 2020. De fapt, diferențierea în funcție de numărul de salariați arată câte din aceste micro-întreprinderi sunt vehicule pentru optimizare fiscală (salariați sfătuiți de angajatori să emită factură pe firmă sau PFA) mai ales odată cu trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator, și câte inițiative antreprenoriale reale.

Mai puţin de 5% dintre microîntreprinderi şi întreprinderile mici au înregistrat creşteri în perioada pandemiei, iar 25% dintre ele spun că sunt în risc de a-şi declara insolvenţa dacă nu primesc sprijin pentru redresare pe parcursul următorului trimestru, arată un sondaj realizat recent de IngeniusHUB. Concret, doar 1,6% dintre microîntreprinderi şi 4,3% dintre întreprinderile mici au înregistrat creşteri, în perioada crizei sanitare, semn că au avut mai multă flexibilitate în a se adapta noilor cerinţe şi condiţii.

Cu toate problemele înregistrate, firmele mici nu au apelat la şomaj tehnic şi nu intenţionează să o facă, dacă îşi revin în perioada verii, relevă sondajul. Doar 10% dintre întreprinderi au putut opera complet în perioada stării de urgenţă datorită digitalizării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *