Ce afaceri mai merg și ce firme se închid

Ultimii trei ani nu au fost cei mai buni pentru afaceri în România, 2020 și 2021 din cauza pandemiei iar acum, 2022, din cauza războiului de la granița de nord a țării. Anul trecut, când Putin desfășura exercițiul ZAPAD-21 de care NATO nu părea prea îngrijorată, se vorbea de 75.000 insolvențe declarate și se anunța o cifră rotundă – în jur de 100.000 alte firme în dificultate, pe cale să pună „lacătul pe ușă”.

Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situație de risc, pe fondul creșterii semnificative a costurilor operaționale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanțare și accentuării neîncrederii în relațiile de business.

Declarația de mai sus aparține analiștilor Sierra Quadrant, companie de consultanță pe piața insolvenței din România. Potrivit acestora, pe fondul problemelor operaționale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depășind la final de 2021 cifra de 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile în 2021, faţă de 120 zile în 2020. Regiunile cele mai favorabile afacerilor au înregistrat și cele mai multe insolvențe. În ce privește domeniile de activitate, în topul insolvențelor s-au situat firmele de comerț și cele de construcții. 700 de companii cu activitate în construcţii au ajuns în insolvenţă sau faliment în 2021. Dintre acestea, trei raportaseră afaceri de peste 100 de milioane de lei în 2020, restul situându-se sub acest prag, potrivit datelor transmise de Ofi­ciul Naţional al Registrului Comerţului la solicitarea ZF.ro.

Majoritatea afacerile care nu ofereau bunuri indispensabile au avut de suferit. De ce? Lipsa locurilor de muncă, plus teama firească de a rămâne fără bani și de-a trăi de pe o zi pe alta, au făcut ca oamenii să înceapă să-și achiziționeze doar bunuri necesare, ceea ce înseamnă că firmele mici au rămas fără activitate, confruntându-se cu dificultăți financiare majore.

După ce în anii anteriori, pre-pandemici, se putea observa un fenomen de atomizare („spargerea” unor firme mari și mijlocii în microîntreprinderi, prin migrarea angajaților), în pandemie activitatea economică (ce a mai rămas din ea) s-a concentrat în firmele mari, care au avut suficiente resurse pentru a-și păstra angajații și comenzile.

Odată cu picajul sau intrarea în silenzio stampa a dezvoltatorilor imobiliari (nu mai sună nimeni) o nouă afacere, trecută inițial la „și altele” salvează agențiile forțate în fiecare lună s-o ia de la zero cu vânzările: administrarea de imobile, despre care urmează un articol distinct – o afacere mică, dar voinică și cu perspective.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.