Timișoara CEaC, cronica unui eșec anunțat

Azi directoarea executivă a Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii (ATCEE) și-a depus demisia cu preaviz. Doamna Simona Neumann, care conducea Asociația de 9 ani, va părăsi structura cu începere din 25 ianuarie 2022. Demisia vine în contextul tensiunilor locale, acutizate la venirea la conducere a primarului Dominic Fritz. Prin Timișoara se zvonea că doamna Neumann va candida din partea PSD.

După alegerile locale (la care d-na Neumann nu a mai candidat), noul primar a inițiat o structură paralelă Asociației Timișoara 2021, care să se ocupe concret de proiectul finanțat până acum doar cu fondurile municipalității. Aceasta se numește Centrul de Proiecte al Municipiului Timişoara, o structură nou înființată la nivelul administrației publice locale, coordonată de Echipa Curatorială Timișoara 2023.

Demisia Simonei Neumann este ultima dintr-o lungă serie survenită de-a lungul timpului în rândul organizației care și-a pierdut odată cu principalul finanțator și obiectul activității. Seria a fost deschisă, în 2018, de președintele de onoare al Asociației, domnul Ioan Holender, timișoreanul care a fost director al Operei de Stat din Viena, rămas, după pensionare, consultant artistic al instituției.

Acesta a renunțat public la funcția oferită de ATCEE menționând că nu își vede rostul, atât timp cât nu a fost niciodată consultat. În același an, după cum anunță sursa citată mai sus (Evz.ro), d-na Corina Răceanu, reprezentanta Institutului Intercultural în board-ul ATCEE, a anunțat că demisionează printr-o scrisoare făcută publică pe Facebook.

Anul trecut, din Consiliul Director al Asociației își mai dăduseră demisia actorul și regizorul Ion Caramitru, ales în calitate de personalitate publică din domeniul culturii, cu profil internațional, și doctorul Mihai Gafencu, reprezentantul scenei culturale independente si al sectorului industriilor culturale și creative. Tot în iulie 2020 și președintele Consiliului Director al Asociației Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2021, omul de afaceri Horațiu Rada a demisionat din funcție.

Măsluiri statistice în România

Chiar și atunci când colectează date (nu că s-ar deranja s-o facă, dar există situații în care acestea le pică mură-n-gură prin puținele baze de date corelate), primăriile nu raportează întotdeauna corect la Evidența populației. Nu atunci când n-au niciun interes pentru că, dacă au mai puțini membri în comunitate, ele pierd: se desființează de exemplu clase școlare, dar și posturi de consilieri locali șamd.

Dpdv electoral, plecații nedeclarați sunt cea mai bună masă de manevră, nici măcar nu mai trebuie să mituiești rromi ori să plătești autobuze. Fraude și erori există în orice sistem (care lucrează spre propria perpetuare) dar la noi dimensiunile sunt uriașe. Abia anul trecut scăderea demografică constantă de după Revoluție (cică 70k pe an, datorată doar sporului natural negativ, nașteri minus decese) a ajuns și în statistici.

În 2020 scăderea ar fi trecut (în acte) de 110k, dar real, dacă adunăm și migrația economică, sărim probabil de sfertul de milion. Așa că din cele 19 milioane cât minte anual INS c-am mai fi, cel mai probabil că pe teritoriul României nu trăiesc și muncesc mai mult de 15 milioane (dispar cel puțin 1 milion de rezidenți la 4 ani).

Se estimează că, în acest ritm, prin 2030 vom avea scriptic o populație sub Olanda (17 milioane), dar faptic se pare că am picat deja pe locul 7 în Uniunea Europeană. În evidențele UE România ar fi pe 6, deasupra Țărilor de Jos, după cifrele populației rezidente. Dar măsluirile statistice nu sunt doar o problemă administrativă, se minte precum se respiră. Unii mint cu școlile, alții cu metroul pe când, în realitate, populația României scade accelerat.

Dacă așa stă treaba, cum s-ar mai justifica toate creșterile imobiliare, de exemplu? Românii din Diaspora încă mai cumpără locuințe aici, dar ce-o să te faci în 2023 sau 2025 când n-o să mai aibă nici măcar cine să locuiască în ele aici, cu chirie? Poate muncitorii turci sau vietnamezi, cine știe. Cum s-ar mai justifica metroul clujean dacă în al treilea deceniu al secolului XXI marele Oraș nu va tinde spre milionul de naivi ai lui Boc, ci vor fi sub 200k?

Asta cu măsluirile pare a fi însă o problemă regională, balcanică, după ce Bulgaria și, înaintea ei, Grecia și-au manipulat statisticile. Acum mai bine de 15 ani Atena a fost obligată să recunoască manipularea statisticilor și astfel a ieșit la lumină uriașa datorie externă a țării. Or, dacă se dovedește că și Bulgaria și-a măsluit statisticile, drumul său către zona euro va fi compromis.

Câte planete să ți se alinieze pentru a genera un voucher în programul AFM

Cu bani rămași din sesiunile anterioare, Administrația Fondului de Mediu a deschis azi 3 decembrie o nouă etapă (numită de potențialii beneficiari o mare țeapă) a Programului de înlocuire a echipamentelor casnice vechi, prin care, cel puțin teoretic, românii aveau posibilitatea să achiziționeze (cu oareșce reducere suportată de stat) electrocasnice noi cu eficiență energetică ridicată. Ei bine, teoriile aruncate în eter au rămas la fel de sforăitoare, însă practica ne omoară în continuare, cu sau fără COVID.

Dacă la sesiunea anterioară, cea din 26 noiembrie, bugetul alocat mașinilor de spălat rufe, vase și frigidere  (14 mil lei) s-a epuizat în 35 de minute, în sesiunea de azi a fost nevoie de mai puțin de 8 din care în primele 5 aplicația a dat erori după erori. Un program bugetar, pentru bugetari, au constatat utilizatorii cu timp și nervi de pierdut pe acest (pseudo)program al AFM.

Problemele au apărut încă de la crearea contului – doar nu credeați că puteți accesa un program guvernamental fără birocrație, fie ea și digitală. De exemplu, ca să te înscrii la ediția anterioară a sesiunii (sic!) noiembrie – decembrie a programului poreclit și Rabla la electrocasnice trebuia să te prezinți cuminte, ca un studinte cu dosarul cu șină, la ghișeul electronic, respectiv la situl https://electrocasnice.afm.ro/.

Ei bine, ajuns acolo din timp (ce, credeați că se poate instant, la anunțarea programului – ei bine, nu, trebuia dinainte), cu noaptea-n cap, după ce ați citit cu atenție Ghidul de finanțare, urma să parcurgeți pașii de înscriere și să urmăriți evoluția cererii dumneavoastră conform instrucțiunilor de utilizare a aplicației. Fereastra de înscriere a fericiților beneficiari a stat deschisă doar o săptămână: 19.11.2021 ora 10:00 – 25.11.2021 ora 23:59.

Numai că și pașii aceștia au generat, la rândul lor, o serie de erori și nervi: ca să-și creeze contul, utilizatorii au fost nevoiți să aștepte câteva zile SMS-ul cu codul necesar pentru a trece la următorul pas de înscriere în platformă. În ritmul ăsta cred că și etapa asta o ratez – s-a exprimat un utilizator. Încercați de pe calculator – l-a sfătuit altul. De pe telefon am încercat și eu vreo 2 zile și nu mă lăsa să dau finalizare (era căsuța în ceață).

Ei bine, dacă ați avut feelingul săvă înscrieți din timp și dacă și numai dacă ați avut nervii tari să așteptați cu zilele ca aplicația să vă răspundă, să vă trimită random coduri de confirmare și să vrea să vă încarce copia CI, CNP-ul și alte date personale, plus ceva Declarație pe propria răspundere – asta înseamnă doar că v-ați ales cu un cont valid, adică erați eligibil ca, la data și ora anunțată de autorități, să dați click pentru a-ncerca să generați un voucher guvernamental.

Și să aveți surpriza ca la ora 10 aplicația să dea eroare, iar la 10 și 8 minute să anunțe că și fondurile acestei etape au fost epuizate, pe principiul primul venit, primul servit. Aparent, după Black Friday, o groază de români au rămas cu bani pe carduri – așa încât să se bată pe aceste vouchere. Sau este vorba despre un program de tip praf-în-ochi, prost gândit, cu un buget minimal, alimentat din erorile sesiunilor anterioare?

În fine, presupunând că v-ați fi plictisit la serviciu și v-ați fi putut descurca printre toate aceste nefuncționalități și șicane și ați fi reușit să click-uiți cât să generați un voucher, rămânea să mai așteptați alte câteva ore sau zile pentru ca acestea să fie validate oficial și să le fi putut utiliza…  Cum-necum au fost generate 33.877 de vouchere, anunță Agerpres: în această etapă, din totalul voucherelor emise, 19.183 au fost pentru televizoare, 9.592 pentru laptopuri și 5.102 pentru tablete.

Ca un antrenor care-și ceartă părintește propria echipă, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos a declarat azi: „Din câte am înțeles de la colegii mei, au fost câteva sincope în minutele în care sistemul a fost pus la încercare de avalanșa de cereri”.

Pe de altă parte, ministerul de resort a recunoscut că unii utilizatori au avut probleme de accesare a platformei dedicată programului Rabla pentru electrocasnice și că așteaptă din partea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) explicațiile tehnice. “Funcționarea este garantată la 75.000 utilizatori/minut”, au afirmat reprezentanții MMAP. Desigur!