Cum lansezi produse noi în plină criză

Formula 1 reprezintă una din cele mai bună comparații pe care o poți face cu zona de business, dacă vrei să explici cuiva despre asta, pentru că afacerile sunt rapide și complicate. Ca spectator pare simplu, însă este greu să citești mintea oamenilor, și este extrem de ușor să te păcălești singur că te pricepi – ca și cu șoferia. Toți cred că sunt șoferi buni doar pentru că și ei conduc zilnic.

Și, în general, mulți șoferi români se cred piloți de curse, doar pentru că avem drumuri cu multe curbe + mare apetit pentru depășiri. Dar dacă cei de la Formula 1 pot lua o mașină de „stradă” pe care s-o modifice pentru curse, pentru tine ca simplu cărăuș e o prea mare fitză să-ți iei o mașină sport ca să te deplasezi din punctul A până în punctul B. Pentru asta s-a inventat Loganul 🙂

Discuțiile economice sunt azi din ce în ce mai relevante, deoarece se așteaptă o contracție a economiei din zona euro, odată cu și după al doilea lockdown. Soluția lansării unui nou produs e să vrei să faci mai bine ceva, așa cum ți-ai dori să fie. Când faci ceva pentru tine, de fapt te profilezi pe tine ca și potențial client cu o nevoie reală.

Când încerci să gândești pentru alții e aproape imposibil să nimerești nevoia reală, ce să mai zic de a rezolva acea nevoie într-un mod cât mai apropiat de ce vor utilizatorii. Steve Jobs zicea că au început lucrul la iPhone (printre altele) și pentru că ei își urau propriile telefoane, cele pe care le foloseau zilnic. Deci primii potențiali clienți practic au fi fost ei. Asta le-a dat un avantaj imens, pentru că ei știau ce fel de telefoane și-ar fi dorit să fie.

Aşa se explică situațiile alea când stai și te cruceşti în faţa unui produs: oare ce-o fi fost în capul lor cu produsul ăla sau cu celălalt? Ce-or fi avut în cap? De fapt e mecanismul ăsta în care ești convins că știi ce nevoi au alții și de fapt ești total pe lângă, care e complet scalabil la companii mari, unde responsabilii se acoperă unul pe altul.

Iar nu ştim să accesăm bani europeni

Înainte de corona-criză ne-am blocat în dosarele cu şină depuse la ADR-uri. Acum, în versiunea granturilor (=bani aruncaţi IMM-urilor din elicopter, pentru a supravieţui primului lockdown provocat de panica pandemiei), ne blocăm în aplicaţii şi lipsă de personal prin ministere și agenții.

După cum anunţam aici, la începutul săptămânii (luni 12 octombrie) a devenit operațională prima din cele trei linii de granturi administrate de Ministerul Economiei. Este vorba de linia de micro-granturi pentru IMM-urile, PFA-urile, ONG-urile şi CMI-urile fară salariați, numită şi Măsura 1, în sumă de 2.000 euro/entitate.

Dacă se estimau pentru această măsură în jur de 50.000 de beneficiari, de luni până joi au aplicat sub 19.000, chiar dacă aplicaţia înregistrase în jur de 40.000 de preînscrieri cu user şi parolă. După cum merg microgranturile este clar că vor rămâne mulţi bani necheltuiți şi mai mult ca sigur aceştia se vor aloca următoarelor măsuri.

Despre Măsura 2, granturi pentru capital de lucru, cu 10.000 potențiali beneficiari, se știe deja că s-a amânat. Nu se va deschide luni 19 octombrie, cum se estima inițial, ci abia în următoarea, între 26 și 30 octombrie, dar se estimează că se va derula mai repede decât primul program.

Pentru Măsura 3 o supra-contractare de 20-30% este iarăși o opțiune de luat în calcul, fiindcă tot timpul la achiziții apar ba economii, ba echipamente indisponibile. Mai mult, în primăvară, banii necheltuiți până în decembrie cu cele trei măsuri vor merge probabil spre POR, POC, POIM.

La Măsura 3, granturi de investiții de 50.000-200.000 de euro pentru IMM, s-a păstrat grila de punctaj din OUG 130/2020 – care prevede printre criterii și rata internă de rentabilitate (RIR) a firmelor aplicante. Asta în pofida faptului că Senatul a votat modificarea acestei grile, eliminând RIR și introducând alte criterii, printre care și numărul de angajați din firmă.

Modificările operate de Senat au ajuns la Camera Deputaților, care este forul decizional. Dacă și Camera aprobă noua grilă și președintele Iohannis o promulgă rapid, guvernul va fi nevoit să aplice și el noua grilă de punctaj de la Măsura 2. Până una-alta, pentru Măsura 3 se cere insistent atât din partea mediului de afaceri cât și din Ministerul Economiei o amânare a deschiderii aplicației, concomitent cu o prelungire a perioadei în care se pot semna contractele de finanțare.

Dacă aplicațiile la Măsura 1 (micro-granturi) și Măsura 2 (granturi pentru capital de lucru) sunt evaluate automat, datele completate de beneficiari fiind verificate cu bazele de date ale ANAF iar testele se fac doar pe 1% din aplicanți (adică prin sondaj), pentru Măsura 3, unde este vorba de proiecte de investiții, va fi necesară o minimă evaluare, pentru care nu prea există personal în Minister și agențiile subordonate.

Cifrele șomajului și speranțele din zona privată

Pandemia a pus în paranteză mai bine de 10% din piața muncii și ne îndreptăm spre un 25% până în 2021. Curios cum sunt distribuite joburile dispărute, adică industria prelucrătoare, salubritatea + distribuția apei și administrația își împart în proporții aproape egale pierderile, 1/3 în timp ce comerțul chiar a mărit contractele de muncă – deci încă îşi mai îndeplineşte rolul de motor.

În comerţ au fost cu 32.333 mai multe contracte noi, decât încetate, între 16 martie şi 1 septembrie. Pe lângă comerţ, sectoare de acti­vitate precum învăţământul şi agri­cultura au ieși şi ele cu contracte de mun­că pe plus în perioada pandemiei, cu 10.000, respectiv circa 6.600 de noi locuri de muncă înregistrate de la de­bu­tul pandemiei şi până pe 1 septembrie.

Totuși, privații împrumută încă optimism societății, și speră într-o relansare economică pe seama fondurilor nerambursabile injectate de UE. Ieri s-a deschis prima sesiune (Măsura 1) pentru microgranturi în valoare de 2.000 euro, de care pot beneficia până la 50.000 de mici antreprenori. Despre cum au decurs înscrierile puteți citi aici.

Urmează ca de lunea viitoare să se deschidă aplicațiile pentru Măsura 2 – fonduri pentru capital de lucru (între 5.000-150.000 euro), cu 65.000  potențiali beneficiari. Peste încă 3 săptămâni, între 2.750 și 11.000 de beneficiari vor putea aplica pentru Măsura 3 din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin OUG 130/31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, respectiv fondurile pentru investiții între 50.000 și 200.000 euro.

Cifra de afaceri pe care se estimează că ar fi generat-o posesorii de Certificate pentru Situații de Urgență depășea la finalul anului 2019 suma de 50 de miliarde de lei. Există o problema cu măsura 3 – granturile de investiții de 50.000-200.000 de euro, pentru IMM-uri. Aici, modificările din Parlament (încă neadoptate de Camera Deputaților) prevăd schimbarea rdicală a grilei de punctaj, prin eliminarea indocatorului ratei interne de rentabilitate (RIR) a proiectelor și introducerea numărului de angajați și a ratei solvabilității generale a firmei drept criterii de punctare.

De partea cealaltă, modificările puse de Ministerul Fondurilor Europene pe masa Guvernului, joi, în ședință, vizau păstrarea criteriului RIR, dar inversarea punctajului față de grila prezentă, din OUG 130/2020. Important este ca patronii IMM să nu fie puși în poziția de a-și face proiectele de investiții pe o grilă și apoi să se introducă de fapt o altă grilă de punctaj. Totuși, viteza modificărilor din Parlament pare să fie mai mică decât a celor din Guvern.