Nori negri pe cerul economic

Răzvan Cuc, președintele RE/MAX Romania, crede că nu este criză încă, dar vor veni nori negri. Probabil sub forma unei corecții, sau a unei recesiuni. Supoziţiile sale pleacă de la următoarele realităţi: sunt multe spații comerciale goale, spații de birouri goale, iar închirierile de tip AirBnB au scăzut dramatic.

Turismul a scăzut şi el simțitor, iar traficul aerian care plimba turiști este abia la o cincime din cât era odată. În aceste perioade tulburi va fi mai greu să promovezi, să negociezi, dar și să vinzi. În același timp, va fi mai dificil să cumperi și să identifici proprietățile care sunt cu adevărat valoroase.

De ce în alte ţări se vorbeşte de recesiune, iar în România nu? Pentru că în T1 din 2020 România a avut o ușoară creștere, în ciuda debutului pandemiei. Asta din cauză că economia noastră e un pic mai retardată față de altele. Altfel spus, noi n-am resimțit decât parțial șocul frânării puternice a comerțului cu China în ianuarie și februarie, în timp ce ţările partenere (economiile pentru care produce România) da.

Așa se explică faptul că majoritatea țărilor occidentale au înregistrat deja două trimestre consecutive de scădere (=recesiune), în timp ce noi suntem abia la primul (T2). Depinde doar de statisticile T3, care vor apărea luna viitoare, să intram şi noi, oficial, în recesiune. Piața imobiliară din SUA se prăbușește, dar în România prețul apartamentelor `crește` – sau cel puţin aşa arată ofertele.

Avem un aparat bugetar stufos, raportat la forța de muncă din țară, și mai ales de proastă calitate (plimbător de hârtii). În acest sector nu s-au redus cheltuielile cu salariile nici măcar cu un leu în ultimele 6 luni, iar oamenii ăştia au acces la credite Noua casă (sunt preferați celor cu joburi nesigure din privat) şi îşi cumpără acum al doilea apartament de dat în chirie. Că doar preţurile sunt tot pe creştere, după cum afirmă agenţii lor imobiliari, cu trei sferturi de gură.

Eram țara cu cel mai mare procent din încasările bugetare utilizat pentru salarii. Acum acest procent s-a mărit având în vedere că doar sectorul privat duce în carcă efectele pandemiei (șomaj / tehnic).  Ce-a fost în 2008-2009 va părea joacă de copii faţă de ceea ce urmează. În plus, nu va mai avea cine să mai trimite bani din diaspora către Romania, că nu mai au nici pe-acolo joburi sigure.

Nici semnalele de pe piețele internaționale nu sunt de bun augur. Cu sau fără izolare, în iarna lui 2020 bursele vor scădea și mai mult. Dar acestea sunt previziuni pe termen lung. Ce zic managerii români pe termen scurt? Estimează pentru perioada septembrie-noiembrie stabi­lizarea activităţii economice şi a numărului de salariaţi în industrie, construcţii şi servicii, în paralel cu creşterea moderată a preţurilor în construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit datelor INS.

Asta se vede pe cer, și asta e și ceea ce ne dorim: o stabilizare. N-ar fi chiar imposibilă, dacă nu vine un nou lockdown. Dacă e probabil să scăpăm de recesiunea tehnică (două trimestre cu scăderi succesive), tot vom înregistra şocul unui regres economic, și o vom face mai târziu decât alții (ca și în cazul SARS-CoV-2). De aceea și revenirea noastră va fi mai lentă, pentru că „tractarea” de către economiile europene dezvoltate se va realiza într-o măsură tot mai mică.

Următorul val

Dincolo de aspectele medical-sociale ale valului II sau III care stă să vină, un alt cap al balaurului ne pândeşte: o uriaşă criză economică este pe cale de conturare. Din motive greu de înţeles, lumea preferă să se îmbete cu apă rece şi să se comporte ca şi când lumea e iar cum au fost, și economia îşi va reveni de la sine, în V. Mai pompăm nişte bani fictivi în sistem şi gata!

Merge economia, duduie chiar! Ne va da Uniunea Europeană câteva miliarde de euro. Dacă după nici şase luni de stress pe circuitele de producţie şi comerciale, o economie cum este cea a Germaniei se confruntă cu indici de criză fără precedent de la război încoace, oare cum vor arăta lucrurile pentru România, a cărei economie “creşte” din consum, depinde masiv de ceea ce produc alţii la noi şi exportă pe terţe pieţe?

O economie care nu-şi poate produce resursa pentru supravieţuire, nu mai vorbesc de investiţii masive şi dezvoltare, decât din exterior, prin împrumuturi, care a acumulat deja un volum al datoriilor publice şi private ce pot deveni uşor şi repede nesustenabile, la primul blocaj major pe circuitele internaţionale de finanţare… Acestea nu sunt scenarii SF dintr-o lume cu care nu avem nici un contact, ci evenimente şi evoluţii care se pot instala mâine, ca realităţi ale zilei.

Desigur, mai există o şansă să nu fim obligaţi să traversăm acest uriaş deşert al dezolării. N-ar fi însă mai înţelept să avem ceva pregătit? Ceva cât de cât raţional şi eficace, nu doar ordonanţe militare şi armata pe străzi, cum s-a întîmplat în prima lună de luptă mai degrabă cu umbra balaurului, decît cu capetele lui, cele care aruncă flăcări pe nări? Ar fi, dar cu cine?

Ce zic economiştii – Cristian Socol: datele oficiale Eurostat arată că în primele 3 luni din 2020 (înainte de pandemie) datoria României exploda in timp ce in alte tari europene scadea. Pe de alta parte este o minciuna declaratia MFP ca se fac economii la dobanzi. Executia bugetara oficiala arata plus 20% la cheltuieli cu dobanzile de la buget. Mai mult, de ce la rectificarea bugetara s-au suplimentat cheltuielile cu dobanzile cu înca 1.7 miliarde lei ptr anul 2020? În fapt, a început pregătirea psihologică a populaţiei pentru austeritatea post-alegeri.

Iancu Guda este de părere că dacă tendința va continua în următoarea perioada, se va ajunge la o deflație, iar efectele pot fi dezastruoase pe termen lung: „Se confirmă apetitul consumatorilor pentru anumite categorii de produse. Greu de anticipat care va fi evoluția pentru că depinde de comportamentul consumatorilor și de emoția acestora, nivelul de confort când lucrează din ce în ce mai mult de acasă. Se simte nevoia de echilibru și de economisire.

O altă tendință este creșterea consumului online, ceea ce arată o migrare puternică pe acest segment, iar firmele trebuie să se gândească la o strategie de promovare în online. La nivel total, consumul nu cred că va reveni curând la nivel similar cu cel de dinainte de pandemie, ceea ce duce la creșterea riscului deflației”, a spus Guda. Care va fi situația prețurilor? Potrivit analistului financiar, România poate ajunge, din toamnă, la deflație, lucru destul de grav, mai ale că prețurile vor lua o întorsătură diferită și vor scădea.

De asemenea, potrivit analistului financiar, cel mai negru coșmar al economiștilor îl reprezintă recensiunea și deflația. „Vedem tendința pentru temperarea creșterii prețurilor. Dacă trendul va continua, în toamnă vom ajunge către deflație, adică scăderea prețurilor. Aparent, pentru unii este o evoluție extraordinară, mai ales dacă privim din perspectiva consumatorilor pe termen scurt, dar per ansamblu, efectele sunt dezastruoase pe termen mediu și lung. Deflația cu recesiunea reprezintă cel mai negru coșmar al economiștilor.

Când vânzările companiilor scad și prețul scade și el, o firmă foarte greu rezistă, pentru că scade volumul producției, scade și prețul. Astfel că majoritatea companiilor trebuie atunci să se restructureze”, a mai spus Guda. Produse ieftine, haos pe piața muncii. „Noi ne bucurăm ca și consumatori, pentru că avem produse ieftine, dar pe de altă parte nu mai sunt locuri de muncă. Efectele pe lanț sunt evidente: creșterea șomajului, scăderea veniturilor statului pentru că nu mai sunt atâtea venituri din taxe, statul ajunge să facă investiții mai mici pentru că nu are bani.

Dacă scad investițiile, scade și consumul și se realimentează un nou nivel al spiralei al recesiunii care se adâncește. Astfel, economia va fi şi mai greu de resuscitat. Acesta este principalul risc. Este vremea investițiilor deștepte. Cine are o idee de antreprenoriat poate începe acum un proiect. Este nevoie de oameni, de idei și de bani. Antreprenoriatul, start-up-urile, începerea unor noi afaceri, acestea sunt un nou început. Asta trebuie să fie oportunitatea de exploatat de unii antreprenori, dar și de cei care și-au pierdut locul de muncă”, a mai explicat Iancu Guda. Articol preluat de aici.