Transilvania Constructii

Transilvania Construcții, o companie clujeană care nu se mai ocupă de multă vreme de construcții, ci de parcuri industriale (închirierea de spații logistice), este listată la Bursa de Valori București, unde se tranzacționează sporadic. Acțiunile COTR sunt deținute în proporție de 94,78% de cei doi membri ai familiei Timofte, Mircea și Andrei.

La sfârșitul lunii trecute acționarii au votat distribuirea de dividende în baza rezultatului la S1, însă compania continuă să vină cu vești bune pentru acționari. Ultimul preț de închidere la bursă, consemnat pe 9 septembrie, este 126,00 lei/acțiune, nivel care ar situa capitalizarea de piață a firmei la 100,77 milioane lei (21,14 milioane euro). Compania a păstrat dinamica bună a profitabilității și în T3, după ce afacerile au suferit un ușor declin în sezonul de vară.

Transilvania Construcții a realizat în primele 9 luni ale acestui an venituri totale din exploatare de 27,65 milioane lei, în scădere cu 6,99% față de cele 29,73 milioane lei de acum un an. În același interval de raportare, cheltuielile totale din exploatare au fost amputate cu 29,42%, la 15,81 milioane lei, de la 22,40 milioane lei. Acesta este contextul în care compania a obținut o creștere de 61,61% a profitului operațional, la 11,83 milioane lei, de la 7,32 milioane lei, conform profit.ro

Dinamica a fost smilară, +61,04%, la nivelul profitului net, care a urcat la 6,78 milioane lei, de la 4,21 milioane lei. La S1 societatea afișa un câștig net de 4,30 milioane lei. Activele totale ale Transilvania Construcții erau, la 30 septembrie, de 240,74 milioane lei, cu 4,71% mai mari decât cele de 229,91 milioane lei de la sfârșitul anului trecut. În același interval de raportare, notează sursa citată, datoriile au urcat cu 6,33%, la 143,29 milioane lei, de la 134,76 milioane lei.

Acum un an, Transilvania Construcții a luat decizia de a-și muta sediul central din cadrul Parcului Logistic Transilvania în noua sa dezvoltare de birouri din parcul industrial Tetarom I, clădirea de clasa A Novis Plaza, achiziţionată în 2016. Compania menționa la raportarea semestrială utilizarea creditului pentru dezvoltarea depozitului 39, cu suprafață de 14.000 metri pătrați, din Parcul Logistic Transilvania. Tot în acest an se anunță extinderea parcului logistic TRC Park Cluj, aflat în zona Tetarom III din localitatea  Jucu-Herghelie, cu peste 40.000 de metri pătrați dedicați sectorului industrial și logistic.

 

Consolidări în piața de print

Așa cum anunțam la începutul lunii, acționarii Xerox Holdings Corp analizau posibilitatea preluării HP Inc, evaluată la 27 miliarde dolari – după cum nota Wall Street Journal,  citând surse apropiate discuțiilor. Corporația Xerox abia ce a finalizat o consolidare cu cântec ce a durat aproape doi ani – este vorba de fuziunea cu Fujilim Holdings.

Tranzacția de 6 miliarde $ din 2018 a fost blocată de doi dintre acționarii majoritari ai corporației americane (Carl Icahn și Darwin Deason) care au considerat că astfel Xerox ar fi subevaluată. Procesul dintre cele două corporaţii, intentat în urma blocării tranzacției, a fost oprit prin vânzarea de către Xerox Holdings Corp. a participaţiei sale de 25% din Fuji Xerox – societatea mixtă pe care o deţine împreună cu Fujifilm Holdings -, obţinând în schimb 2,3 miliarde de dolari, anunţă Reuters.

În urma noului acord, producţia copiatoarelor Xerox va rămâne în sarcina celor de la Fuji Xerox, care vor funcţiona ca o filială deţinută integral de Fujifilm și astfel vor putea livra copiatoare și altor companii. De asemenea, Xerox îşi vinde către Fujifilm participaţia la o altă societate mixtă deţinută împreună cu Fuji Xerox, care va renunţa la lupta în instanţă. Xerox s-a ales astfel cu ceva bani cu care iese la cumpărături.

Dacă în cazul tranzacției cu Fuji a fost vorba de preluarea unui furnizor / producător, în eventualitatea preluării HP Inc va fi vorba de un concurent, printerele HP acoperind toată piața de birouri, prin noile PageWide și PageWide XL. HP a admis săptămâna trecută existența discuțiilor în curs între cele două companii și că a primit o scrisoare de ofertă de la Xerox. Iată o parte din declarația lor pe acest subiect:

We have had conversations with Xerox Holdings Corporation (NYSE: XRX) from time to time about a potential business combination. We have considered, among other things, what would be required to merit a transaction.

Most recently, we received a proposal. We have a record of taking action if there is a better path forward and will continue to act with deliberation, discipline and an eye towards what is in the best interest of all our shareholders.

Foto: Paco Freire/SOPA Images/LightRocket via Getty Images): Client surprins admirând modele 3D realizate cu printere HP în timpul unul eveniment din Barcelona.

Ce șanse mai are programul Start-up Nation?

Încă de la mijlocul lunii octombrie, de când s-a anunțat depunerea celei de a IV-a moțiuni de cenzură vizând guvernul Dăncilă, tinerii întreprinzători cu planuri mari pentru sfârşitul de an 2019 începeau să se întrebau ce şanse mai are programul Start-up Nation să prindă cea de a treia ediţie. Dacă în 2017 programul de subvenții guvernamentale prescurtat SUP a fericit 7.159 mici întreprinzători (peste 1.000 din cei 8.400 declarați eligibili au renunțat din diverse motive), la ediţia 2018 au fost 10.000 de beneficiari.

Asta cel puțin pe hârtie, deoarece plățile au început abia luna trecută, pentru primele 200-250 de cereri de decont depuse. Deja multe afaceri au fost scoase la vânzare, deoarece nici măcar cei care le-au conceput și câștigat în baza unor planuri de afaceri nu cred în implementarea lor. Despre ediția 2019 a programului s-a vorbit mult, s-a dezbătut puțin dar încă nu s-a legiferat nimic. S-a discutat despre accentuarea dimensiunii antreprenoriale / inovative, și reducerea celei sociale a programului, prin eliminarea punctajului funcție de numărul de angajați.

Totuși, cele 10.000 societăți beneficiare trebuie să creeze cel puțin un loc de muncă având normă întreagă pe perioadă nedeterminată și să mențină locul de muncă ocupat cel puțin doi ani după finalizarea implementării proiectului. Se vorbea că prelungirea interimatului guvernamental va bloca lansarea ediţiei a III-a programului, dar nici după rapida investire a guvernului Orban previziunile nu sunt mai optimiste. Asta deşi, pe final de octombrie, prim-ministrul desemnat, Ludovic Orban, alături de o delegatie PNL (în care se afla și fostul bancher Florin Câțu, v. fotografia alăturată), a avut o întâlnire cu o delegație a Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Romania.

Declarația de după întâlnire suna astfel: guvernul PNL Orban va susține continuarea programului START-UP Nation; însă după numirea lui Florin Câțu, rămâne de văzut ce se va alege din acest program. Senatorul PNL declarase într-o intervenție din septembrie că programul guvernamental Start-Up Nation trebuie des­fi­­in­ţat, întrucât reprezintă „o scurgere masivă” de fonduri din buget. La acea dată, încă ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Radu-Ştefan Oprea, i-a replicat politicianului liberal că „nu toate startup-urile supravieţuiesc, dar influenţa în economie a celor care reuşesc este una pozitivă”.

Xerox discută preluarea HP Inc

Xerox Holdings Corp, companie IT din Norwalk (mutată din Stamford în 2007), Connecticut, evaluată la (doar) 8 miliarde dolari, intenționează să facă o ofertă de preluare a unui gigant IT din Palo Alto. Este vorba de HP Inc, evaluată la 27 miliarde dolari – scrie Wall Street Journal,  citând surse apropiate discuțiilor.

Cum este posibil așa ceva, mai ales că oferta înaintată acționarilor majoritari ar trebui să fie mai mare decât valoarea de pe bursă a acţiunilor HP? Ambele companii au adus multe premiere în piață (Xerox a inventat mouse-ul, iar Hewlett-Packard a fost prima companie IT din istorie care a raportat venituri mai mari de 100 milarde USD), dar acum sunt în declin. Vânzările Xerox Corp se ridică undeva la 16 miliarde USD, în timp ce HP Inc va raporta venituri de peste 58 miliarde în anul fiscal curent, încheiat în octombrie 2018. Dată fiind și diferența de valoare între capitalizarea bursieră a celor două companii, tranzacția ar putea fi susținută doar de un gigant al finanțelor, a cărui identitate este însă confidențială.

Interesant de aflat cum au ajuns cei din boardul Xerox Holdings Corp, care s-au întrunit marţi, la concluzia că ipotetica tranzacţie ar duce la economii anuale de 2 miliarde USD pentru fiecare. Ținând cont de interesul tot mai scăzut al întreprinderilor și consumatorilor pentru paginile tipărite, bancherii consideră companii precum Xerox, HP și Canon Inc. ca fiind potrivite pentru consolidare.

Xerox a mai încercat să preia în 2018 Fujifilm, dar s-au opus doi acționari majoritari – miliardarul Carl Icahn ce deține 10.6% din acțiuni și Darwin Deason. Divizia de PC-uri HP Inc este ce a mai rămas după ce în 2015 Hewlett-Packard Inc a decis separarea furnizorului de servicii de stocare Hewlett-Packard Enterprise Co într-o divizie separată.

– Articol în curs de actualizare –

Cum faci bani într-un oraș prosper

După ce au trecut prin experimentul Caritas în 92-94, prin bula imobiliară din 2008, iar acum se pregătesc de recesiune, n-ai spune că oamenilor din Cluj le mai stă capul la idei de afaceri. Presiunea constantă pe chirii, deși se construiește tot mai mult, este pe cale să dea naștere unei noi pături sociale: micii antreprenori de nevoie, cu aspirații (nu și cu posibilități) de clasă de mijloc.

Contextul local

Această pătură socială are un comportament care-l imită pe cel al clasei de mijloc locale (conduce mașina proprie + o mică afacere, locuiește într-un apartament confortabil, frumos amenajat) dar nu deține, de fapt, mai nimic. Mașina e în leasing, afacerea subzistă de azi pe mâine (cocoșată de taxele tot mai mari), iar apartamentul este închiriat.  Nu mai este posibil să deschizi în 2019 la Cluj o firmă mică, pe care s-o crești cu răbdare, pentru nu mai cuplează nimeni la așa ceva.

Toți (angajaţi, furnizori, autorități) vor ceva mare la care să se adape, gen multinaţională – sau măcar o franşiză cu aspect de firmă mare. Totuşi, Clujul are o şansă, pentru că este un oraş antreprenorial. Spre deosebire de Braşov sau Arad (orașe industriale, care vin însă puternic din urmă), aici angajaţii nu sunt obişnuiţi doar cu rutina fabricii, unde pontează la ora 7, ies din schimb la ora 15 și la ora 16 sunt acasă.

Sunt oameni tineri care nici nu mai ajung în apartamentele sau casele închiriate ca să se schimbe ori să se odihnească o oră, ci se întâlnesc imediat după job în oraș, cu prietenii. La Brașov te poți plimba liniștit prin Coresi Mall, căci localnicii sunt majoritatea pe-acasă cu treburi, iar în jur de 21-22 sunt în pat. E greu să schimbi comportamentul local din industrie spre servicii, pentru asta e nevoie de idei, de afaceri și de joburi în servicii.

mici Afaceri care ți se potrivesc

Numai că după criză și exact înainte de intrarea în recesiune e complicat să mai deschizi ceva întrucât, așa cum am arătat mai sus, micile businessuri nu mai sunt încurajate. Tinerii nu-și deschid afaceri pentru că oportunități  ci, majoritatea, pur și simplu pentru că nu-și găsesc un job care să li se potrivească. Programul Start-up nation a fost mai mult o glumă, cu afaceri implementate sau nu, dar vândute pe olx. Se putea numi foarte bine Re-start small business pentru că, din cauza componentei sociale pe care a pus accent în mod exagerat, n-a făcut decât să restarteze mici afaceri prin mutarea unor angajați pe o firmă nouă.

Revenind la titlul articolului, ce afaceri se mai pot face în 2019-2020? Cum nu mai poți angaja ușor oameni (chiar dacă ai avea cu ce, pur și simplu nu-i mai găsești ușor, așa că plătești mult și recrutarea) poți intra pe piață doar într-un domeniu pe care-l stăpânești cât de cât, dar ca să ai succes din start ar trebui să-l stăpânești foarte bine. Atât de bine încât la jobul de peste zi, cei care te plătesc nu sunt capabili să-ți exploateze talentul sau puterea de muncă. În continuare, oricât de priceput ai fi, succesul vine doar când află toată lumea de tine.

Și când spun toată lumea nu mă refer la vecini, ci la cât mai multa lume. Este important să știi să faci ceva bine, însa pentru o afacere este vital ca lumea să afle (și să fie convinsă) de acest lucru. Toate afacerile mari se promovează, oare de ce? Iar promovarea asta se face sistematic, constant, după strategii puse la punct, cu buget stabil, cu multe proceduri pe pilot automat. Indiferent de mărimea afacerii, promovarea este aceeași, din punct de vedere al principiilor de bază; indiferent de domeniu, criteriile esențiale rămân valabile.

Promovează-te

Mulți antreprenori confundă adeseori promovarea cu propaganda. Nu e de ajuns să te crezi grozav, ci să ajungă să spună cineva asta despre tine. Ca să începi bine, să te promovezi eficient, trebuie să folosești cuvinte simple și convingătoare, în acord cu preferințele publicului țintă. Când cuvintele și publicul sunt selectate cu grijă, rezultatele apar imediat. Poți testa câteva variante, înainte să-ți consumi mare parte din buget.

Făcând apoi ajustări simple în promovarea ta, poți ajunge să derulezi adevărate campanii, pregătite temeinic, cu testări complexe, care să-ți aducă acel randament pe care ți l-ai dorit dar poate nu ai îndrăznit să-l visezi. Pentru asta, ar trebui să-ți vezi businessul ca pe o mașină pe care tu ai construit-o; sau pe una la care încă mai lucrezi, ca s-o faci de curse. Iar promovarea este combustibilul care te ajută să ieși în lume, ca să te întreci cu alții sau cu tine însuți. S-o ții în garaj doar ca să te uiți la ea cât e de reușită și să n-o scoți pe pistă, nu prea ține – ca business vorbesc.

Așa că iată un pont: când poți, pune ceva bani de-o parte pentru marketing. Cam cum faci cu impozitele, dacă nu vrei să te trezești cu penalități, dacă le tot amâni. Pe măsură ce dezvolți businessul, sigur că or s-apară tot felul de cheltuieli neprevăzute, dar aceasta nu e una dintre ele. Dacă pui banii de marketing=combustibil de-o parte și nu te atingi de ei, ai reușit, practic, să faci rost de bani pentru dezvoltarea businessului. Ceea ce este bine, dacă privești pe termen mediu și lung.

Pentru că, dacă nu reușești să faci rost de bani din altă parte și intri în banii de marketing, când lansezi produsul ești tu cu tine și cu alți trei prieteni (hai maxim cinci dacă ai relații). Căci, nu-i așa, tu nu mai ai bani de marketing, pentru că i-ai cheltuit pe altceva. Pe când, dacă nu te atingi de acești bani și-i folosești la ce trebuie (adică pe combustibil de calitate), înseamnă că: 1. Te pricepi la făcut rost de bani (un aspect esențial în orice etapă a activității antreprenoriale);

2. Când lansezi produsul, ai bani de marketing; 3. Cu un marketing de calitate, vânzările tale vor demara. În continuare, trebuie doar să ții bine de volan și să urmărești cu atenție drumul pe care merge compania ta. Nu te-am convins? Nici n-am încercat prea tare 🙂 Știi tu mai bine cum stă treaba.