U Cluj – FCSB pe BTarena

Oricât și orice ar costa promovarea în Liga I, pare că „U” Cluj este dispusă să plătească prețul, după instalarea bănățeanului Daniel Stanciu – venit de la rivala CFR (unde a ocupat funcția de director sportiv) ca să îl înlocuiască pe managerul Octavian Moraru, după cum anunță cluj.social.

Diseară U întâlnește FCSB în optimile de finală ale Cupei României, de la ora 21:00. Pentru clujeni,  meciul este ca o revanșă a finalei de pe Național Arena, din mai 2015, din aceeași competiție, în timp ce „roș-albaștrii” vor să continue seria bună din ultimele două luni cu un succes în fața „șepcilor roșii”.

În această seară, optimile competiției prind cele două cluburi în poziții complet diferite față de momentul 2015. Ardelenii se zbat în Liga a doua, acolo unde au un început de sezon departe de a fi satisfăcător, după ce în stagiunea trecută a pierdut în fața lui FC Hermannstadt barajul pentru accederea în prima ligă.

Nici FCSB, în ciuda revirimentului din clasament, nu stă pe chiar roze. De fapt ambele echipe au probleme la conducere – la cap, de unde se împute treaba, de fapt – ambele se aflau acum 4 ani un într-un moment de vârf sportiv cu care nu s-au mai întâlnit şi nici nu se vor mai întâlni, poate, niciodată.

Meciul a fost prefațat cu declarații cuminți din partea lui Falub – să fi copiat metoda de la Petrescu? În pofida faptului că partida de pe Cluj Arena este o șansă importantă pentru ”U” să dea o lovitură de imagine, antrenorul ardelenilor a avut declarații rezervate și nu pare să fie prea încrezător în șansele echipei:

Pentru noi este un meci ca un bonus. Avem şansa să jucăm un meci contra FCSB-ului, care în ultima vreme chiar are nişte evoluţii foarte bune, pare că şi-a revenit, au reveni şi din jucătorii accidentaţi şi va fi foarte dificil. Pe de altă parte, noi nu avem foarte multe lucruri de pierdut. Va fi un meci în care putem să arătăm că suntem o echipă care îşi doreşte mai mult, pentru că U Cluj întotdeauna îşi va dori mai mult decât Liga 2.

După meciul cu CS Mioveni, acesta a completat tabloul:

Ce orgolii să mai avem noi? Noi trebuie să ne gândim cum putem să ieșim din situația asta dramatică. Nu m-a crezut nimeni că e o situație dramatică. Râdeau. Asta e realitatea

5 ani de Polivalentă la Cluj

Sala Polivalentă din Cluj-Napoca a fost inaugurată oficial acum 5 ani, pe 27 octombrie 2014, în prezența primarului Emil Boc, a prefectului Ioan Gheorghe Vușcan, a vicepreședintelui Consiliului Județean István Vákár și a unor parlamentari de Cluj. Panglica a fost tăiată (pentru presă) de cinci sportivi, iar apoi sala a fost inaugurată cu public pe 31 octombrie, printr-un concert (în prezența a peste 6.000 de spectatori) susţinut de James Blunt, în deschiderea căruia a cântat trupa de indie-pop-rock Les Elephants Bizarres. 

Mediafax scria la data inaugurării că cei de la CON-A au ridicat Polivalenta cu 70 milioane lei, Zf susținea însă că investiţia a fost de 88 milioane, adică aproape 20 milioane de euro. Construcţia a durat 4 ani, iar lucrările de execuţie au fost sistate în luna martie 2012 în urma unei contestaţii în instanţă a companiei ACI Cluj, după ce proiectul fusese realizat în proporţie de 65%. Cea de-a două licitaţie, pentru continuare lucrărilor, a fost câştigată tot de compania CON-A, desemnată iniţial pentru realizarea Sălii polivalente.

Ideea realizării unei Săli polivalente moderne în Cluj-Napoca data din 2008, când Consiliul Local al municipiului a aprobat avizul de oportunitate privind întocmirea Planului Urbanistic Zonal ce prevedea construirea a două obiective: „stadion «Ion Moina» și sală polivalentă multisport”. ACI Cluj-Napoca, una din firmele care a pierdut licitația de execuție a sălii polivalente, a depus pe 9 decembrie 2010 o contestație la Tribunalul Cluj, acuzând consorțiul condus de CON-A că ar fi obținut contractul pentru construirea Sălii la jumătate din estimarea financiară a primăriei, cu o ofertă neconformă. Contestația a fost judecată și respinsă de magistrați pe 17 ianuarie 2011, după care lucrările au început și s-au derulat o perioadă în ritm susținut. Pe 31 decembrie 2013, după mai multe contestații și procese, Primăria Cluj și asocierea câștigătoare au încheiat un al doilea contract de lucrări, în valoare de 43.3 milioane de lei, astfel că în final CON-A și asociații săi au încasat (cu ajutorul contestației celor de la ACI) din cele două contracte o sumă apropiată de estimarea financiară inițială a Primăriei și mult mai mare decât oferta lor din 2010.

În final, sala pe care primarul Emil Boc o prezenta în 2014 ca pe „o adevărată bijuterie” a costat 20 milioane de euro. În octombrie 2017, Sala Polivalentă și-a schimbat denumirea în BTarena. Astfel că Polivalenta a ajuns mai degrabă în „portofoliul” bancherilor de la BT, care au plătit 600.000 euro pe 5 ani ca să-și pună sigla pe clădire și, mai ales, ca să salveze societatea comercială care administrează bijuteria de la faliment.

Clujeanul Radu Hanga, viitorul preşedinte al BVB?

Apatia de la tranzacționare din această toamnă la BVB este dublată de interesul în scădere din partea jucătorilor relevanți din piață pentru alegerile, programate la jumătatea lunii viitoare, ce vor stabili componența Consiliului de Administrație și președintele operatorului de piață.

Din surse profit.ro, voturile pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor BVB ar urma să-l promoveze ca președinte al Consiliului Bursei pe Radu Hanga, care de 20 de ani își leagă numele de activitatea Grupului Banca Transilvania, unde deține funcția de consilier al boardului Băncii şi a fost 4 ani director executiv strategie-coordonare grup.

Radu Hanga este din Câmpia Turzii, membru în Consiliul BVB din octombrie 2017 și președinte al Comitetului Director al AAF (Asociația Administratorilor de Fonduri).  Coaliția formată acum 2 ani pentru a-l stabili câștigător pe Adrian Tănase în cursa pentru poziția de director general nu mai cunoaște aceeași mobilizare în măsura în care mobilul existent atunci, îndepărtatea polonezului Ludwik Sobolewski, nu mai funcționează ca factor coagulant.

Cea mai mare parte a investitorilor din zona instituțională intenționează însă, la acest moment, să-i acorde voturile lui Hanga, numai pentru a împiedica accederea la șefia Consiliului de Administrație a lui Dan Paul, președinte al Asociației Brokerilor – relevă informații actuale ale Profit.ro. Potrivit sursei citate, poziția va aparține celui care și-a dorit-o realmente și a făcut pași în acest sens: Hanga are șanse foarte mari să primească votul decisiv la Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 20 noiembrie, un frumos cadou la 3 zile după ce va fi împlinit vârsta de 48 de ani. Cine sunt contracandidații săi și de ce ar urma să fie respinși?

Primul nume vehiculat în presă a fost cel al lui Ciprian Păltineanu, cu experiență relevantă de bancher, dar acesta nici măcar nu și-a depus candidatura într-un context în care s-a format repede un consens printre cei apropiați bursei că nu ar fi persoana potrivită.  Dragoș Neacșu (foto stânga), CEO la Erste Asset Management timp de peste un deceniu, și-a depus candidatura, însă nu are date pentru a câștiga.

Pare mai degrabă un demers pe cont propriu decât rezultatul unor consultări prealabile, iar zona băncii austriece și a BCR nu mai are nici pe departe pachetele de acțiuni de acum 10 ani, când a reușit să-l impună pe Anghel. Dan Paul, președinte al Asociației Brokerilor, face eforturi și în acest an, când va avea de partea sa jucători importanți care îl țin în cărți.

SIF Transilvania (SIF3) ține să vină în board cu propriul său reprezentant în persoana lui Ștefan Szitas, dar mai are voturi și pentru Paul, recent cooptat în boardul societății cu sediul în Brașov, la insistențele directorului Mihai Fercală. Citește mai mult pe Profit.ro

Cu cât ne dă înapoi schimbarea ceasului

Orice s-ar spune, noi românii nu prea suntem pe ceas. Așa că, cu toate că schimbarea orei de vară cu cea de iarnă este un comutator inutil care perturbă somnul și face străzile mai periculoase, nu ne putem plânge că acest experiment, care are o istorie de o jumătate de secol, ne-ar putea afecta.

Dar ce să zică nemții, care au ceasuri și budă, puși în acest weekend în fața unei provocări administrative? Personalul gigantului feroviar din Germania, Deutsche Bahn, a avut de schimbat 120.000 de ceasuri în mii de stații din toată țara. România are doar cu puțin peste 100 de gări moderne, cu ceas, în timp ce în celelalte, până la 917 stații câte are CFR, probabil că există un singur ceas.

În total, să tot fie vreo 1.200, să zicem – în lipsa unei statistici. Și raportul corect, față de 120.000? Doar 1 la 100? Stăm bine, zic! Revenind la schimbarea orei, singurul considerent economic pentru care se perpetuează acest experiment aberant şi nociv pentru sănătatea noastră este economia de energie electrică. Însă, în era becurilor economice, care fac suficiente economii, schimbarea orei a ajuns să fie mai mult un disconfort, producând perturbări de bioritm.

Se pare că puţin îi pasă cuiva de faptul că, timp de 3 zile de la schimbarea orei, creşte cu 5-10% riscul de infarct, modificările adaptative ţinând în total 15 zile. Nu doar somnul este afectat, ci și pofta de mâncare, capacitatea de muncă, plus concentrarea sau stările de bună dispoziție. Un studiu făcut prin 2016 în Germania arată că economia energetică în ceea ce privește iluminatul nu ar fi decât de 0,8%.

Asociaţia britanică Brake estimează că timp de câteva săptămâni bune după schimbarea orei la cea de iarnă,  rata accidentelor în trafic crește cu 10%. O zi cu ceva mai multă lumină (dar mai puțin somn dimineața) va stimula cererea la cofetării, terenuri de fotbal și alte afaceri de agrement, împreună cu comercianții care vor face vânzări suplimentare – dar tabloul economic general este discutabil.

Foto: Sebastien Salom-Gomis/AFP via Getty Images

Imagistica medicală clujeană stă în 18 aparate RMN

În aşteptarea costisitorului spital regional, la Cluj-Napoca sunt opt centre private de radiologie și imagistică medicală, şi tot atâtea spitale de stat unde se pot face examinări RMN. Acestea operează cu magneți extrem de puternici și unde radio care scanează corpul pacientului, oferind o imagine clară a organelor interne.

Spitalul Județean are din 2017 un al treilea (modern) aparat cu rezonanță magnetică cu un câmp de 1,5 Tesla, iar câte un aparat funcționează și la Institutul Inimii, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Copii, Institutul Oncologic, Spitalul Municipal, Institutul Regional de Gastroenterologie și Spitalul de Pneumoftiziologie.

Aparatele RMN nu utilizează razele X de care se tem pacienții, ci folosesc câmpul electromagnetic – care nu prezintă risc de iradiere – ori de câte ori este nevoie. Examenul RMN este folosit în special pentru leziunile suferite la nivel osteoarticular (fracturi, rupturi de ligament sau la nivelul tendoanelor etc.), dar poate fi recomandat şi pentru depistarea afecţiunilor neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau tulburarea bipolară.

RMN-ul este util şi pentru depistarea în stadii timpurii a diverselor tipuri de cancer, pentru identificarea afecţiunilor craniene – accident vascular, leziuni nervoase –, ale coloanei vertebrale, abdomino-elviene (leziuni ale rinichilor, pancreasului, ficatului, ovarelor, prostatei etc.), toracice (inimă, plămâni, sâni).  Exista mai nou pe piață și aparate cu rezonanță magnetică deschise, pentru copii sau pacienții cu claustrofobie – în Baia Mare existând de exemplu o pensiune (Casa Rusu) care promovează acest gen de turism medical.

Însă tot aparatele RMN închise sunt mai eficiente şi oferă rezultate mai precise decât cele deschise. Chiar dacă poate părea mai confortabil să faci un RMN într-un aparat deschis, trebuie ca pacientul să țină cont că aparatul standard, cel închis, este capabil să producă imagini mai calitative şi, prin urmare, asta poate avea un impact semnificativ asupra diagnosticului.

Bogdan Herea vinde Pitech Plus

Clujeanul Bogdan Herea-Buzatu, cu studii de computer science la INSA Lyon, CEO și fondator al furnizorului de aplicații software Pitech Plus din Cluj-Napoca (un business de 9 milioane euro), şi-a cedat acţiunile francezilor de la Webhelp – unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing la nivel global.

Structura de management a celor de la Pitech Plus Cluj se va păstra, iar fondatorul companiei va rămâne la conducerea societăţii. Încă nu știm cifra tranzacției (cei de la PR ne vor comunica măcar nivelul ei, în zerouri, sperăm), doar că grupul PitechPlus a fost asistat de către firma de avocatură Stratulat & Albulescu și Șomlea & Asociații.

Până la această achiziție, Webhelp România avea în jur 2.000 de angajați și era prezentă în patru orașe (București, Ploiești, Galați și Iași). Portofoliul de clienți ai filialei locale include companii precum Samsung, Sephora, Bouygues Telecom, Orange, Vodafone, NN și Eurostar. În cei 19 ani de la intrarea sa pe piaţa în România (unde au fost testate pentru prima dată ideile fondatorilor, Olivier Duha şi Frederic Jousset), grupul francez Webhelp a reușit să intre în Top 10 mondial furnizori de servicii BPO, cu 140 centre de operațiuni în 35 de țări și peste 50.000 de angajați.

Webhelp România a semnat la mijlocul anului trecut pentru extinderea suprafeței închiriate în clădirea de birouri Moldova Center din Iași, ajungând astfel la o suprafață totală de 2.600 metri pătrați. Totodată, compania și-a consolidat operațiunile din București, în Premium Plaza, atingând o suprafață totală închiriată de aproximativ 5.000 metri pătrați.  

La începutul anului, după un 2018 în care a confirmat tendința generală de creștere (majorare a cifrei de afaceri locale cu 2 milioane de euro), Webhelp România a anunțat că își va extinde operațiunile în acest an și se va concentra și pe achiziția unei companii ce va completa paleta de servicii furnizate în acest moment.  Compania a inaugurat, anul trecut, 11 noi centre de operațiuni și a fuzionat și achiziționat șase noi companii (IQ-to-Link, Runway, OEE, Technofix, Meddomed & Meded, Sellbytel).

Furnizorul de aplicații software Pitech Plus din Cluj-Napoca a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 9 milioane de euro, în creștere cu 20% față de 2017, cu un profit net de 6,1 milioane lei, și și-a anunțat extinderea în țările scandinave, după o creștere semnificativă a activității din Marea Britanie.

Compania și-a axat activitatea în 2018 pe 5 direcții: vânzări online, soluții pentru industria ospitalieră, soluții digitale pentru domeniile financiar și asigurări, soluții pentru segmentele auto și mobilitate urbană  și divertisment, în 2019 urmând să adauge două noi tipuri de servicii în portofoliu: transformare și automatizare de business și managementul aplicațiilor.

PitechPlus are în prezent o echipă de circa 270 de angajați în centrele de dezvoltare din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș din care coordonează toată activitatea la nivel internațional. Citește mai mult pe acest subiect aici și aici

Recesiune sau criză?

În opinia editorialistului Bloomberg Chris Bryant, în Germania este pe cale să izbucnească o criză industrială la 10 ani după criza financiară, iar durerea va fi mai mare de această dată. În est, trebuie să ținem cont și de impactul economic al Brexitului și de stropul de criză italiană.

Plus recenta oprire a stimulului fiscal al Băncii Centrale Europene, denumit relaxare cantitativă (QE), ca şi ratele dobânzii ajunse la un nivel istoric de scăzut în zona euro, toate acestea limitează spațiul pentru o politică monetară eficientă. Se adaugă antipatia față de utilizarea instrumentelor fiscale (impozite și cheltuieli) ca o modalitate de a combate criza ciclică.

Foarte probabila recesiune din Germania, la care se adaugă şi inversarea, pentru prima dată din 2007, a curbei de randament a SUA, privită ca indicator al modului în care ticăie Wall Street, prezic o contracție în cele două economii încă din anul viitor. Economia germană, a patra cea mai mare din lume, s-a contractat cu 0,1 procente și este puțin probabil să iasă mult mai bine în trimestrul trei.

Or, două sferturi de contracție înseamnă oficial recesiune. Încetinirea creșterii în Vest s-a resimţit, deja, în Estul continentului. Ultimul trimestru a fost primul de după 2016, în care creșterea a încetinit în toate cele șase țări ale CEE: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.