Napolact termină anul pe plus

Noul manager Napolact, Ferenc Szecskó, afirmă că producătorul clujean aflat în portofoliul Fries­landCam­pina România, va termina anul cu afaceri de peste 90 milioane de euro.

Planul este de a păstra trendul ascendent al businessului. Lipsa forţei de muncă rămâne o problemă, la fel ca şi diferenţa foarte mare între puterea de cumpărare din oraşele mari şi restul ţării.

Acest anunț apare la 6 ani după ce olandezii de la FrieslandCampina erau deciși să oprească producţia la fabrica Napolact din Cluj-Napoca şi să transfere utilajele la Târgu-Mureş. Autorităţile clujene spuneau la acea dată că mişcarea olandezilor era previzibilă, mai ales după închiderea unităţii de producţie de la Ţaga și dirijarea investiţiilor majore către fabrica din Târgu-Mureş – la fel cum se întâmplase și la Satu Mare.

În piaţă se vorbea despre acest lucru mai ales după ce au închis producţia la Năsal.

Friesland a cumpărat Napolact în 2004 de la Asociaţia Salariaţilor. Olandezii au mutat fabrica din Cluj-Napoca la periferia orașului, în comuna Baciu, vânzând terenul cu 4,2 milioane de euro fondului de investiţii Morava, pentru un proiect imobiliar și au vândut grupului Unilever divizia de îngheţată a Napolact.

Acordul a presupus preluarea mărcilor de sub brandul-umbrelă Napoca şi transferul angajaţilor, iar liniile de producţie rămâneau în proprietatea Friesland.  Operaţiunile din România ale Friesland şi Câmpina au fost transferate în 2009 de la Satu Mare şi Bucureşti la Cluj. Cele trei companii locale ale Friesland aveau 1.200 de angajaţi şi afaceri de 480 de milioane de lei. Friesland Foods a fuzionat cu Câmpina, iar Napolact era parte din Friesland.

Fuziunea Friesland-Câmpina s-a concretizat într-o companie cu 22.000 de angajaţi şi 100 de fabrici, al treilea producător de lactate din lume. Ferenc Szecskó a preluat funcția de Managing Director al FrieslandCampina România începând cu luna noiembrie, după ce predecesorul său, Cornel Cărămizaru, a fost promovat director general al filialelor FrieslandCampina din Spania și Portugalia în această toamnă.

Fără programe de susținere a noilor IMM în 2019

Mega-ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (ieșit din comasarea celor 3 ministere anterioare), anunță, la solicitarea StartupCafe.ro, că programele Start-up Nation, Microindustrializare și Comerț se anulează în 2019, din lipsă de sistem informatic.

Aceste programe au fost derulate în anii trecuți într-un mod transparent, prin intermediul unor aplicații electronice de înscriere și gestiune a datelor ce permiteau acordarea automată a punctajelor, ordonarea la finanțare în funcție de criteriile de interes ale statului român, afișarea în timp real a situațiilor la nivel național aferente fiecărui program, generarea de rapoarte etc.

Anul acesta, până la această dată, nu au fost deschise aplicațiile de înscriere întrucât  furnizorul desemnat să realizeze aceste aplicații nu și-a respectat obligațiile contractuale, ministerul fiind nevoit să anuleze contractul de achiziție a serviciilor. În lipsa unor aplicaţii informatice funcţionale de  înscriere și gestiune a programelor naționale, lansarea acestor programe în anul 2019 este imposibilă.

În realitate, premierul Ludovic Orban a cerut ministrului Chițu să strângă șurubul, iar acesta declarase anterior că aceste programe sunt de fapt subvenții. Oricum, programul Microindustrializare 2019 ar fi avut circa 50 de beneficiari, iar programul Comerț vreo 6o de firme, cel mai aşteptat fiind Start-up Nation care ar fi sprijinit maxim 10.000 de firme nou-înfiinţate.

Potrivit Ministerului, sunt 5 pași premergători lansării Start-Up Nation 2020: 1. aprobarea Legii Bugetului de stat, 2. achiziția aplicației informatice de înscriere, concomitent cu perioada de consultări, 3. modificarea schemei de ajutor prin ordonanță de urgență, 4. elaborarea și aprobarea procedurii și publicarea în Monitorul Oficial şi 5. anunțul de lansare și deschiderea propriu-zisă. Deci mai e de aşteptat, pas cu pas (sic!).

Întrebat exact dacă se vor mai menține alocarea financiară nerambursabilă de maximum 200.000 de lei per beneficiar și dacă numărul maxim de firme care vor fi primite la finanțare va fi tot 10.000, Ministerul Economiei a răspuns la fel de evaziv, că mai întâi trebuie să vadă ce bani va putea obține în bugetul pe anul 2020. În acest context, nu este exclus ca ediţia 2018 a programului Start-Up Nation să fi fost şi ultima.

Transilvania Constructii

Transilvania Construcții, o companie clujeană care nu se mai ocupă de multă vreme de construcții, ci de parcuri industriale (închirierea de spații logistice), este listată la Bursa de Valori București, unde se tranzacționează sporadic. Acțiunile COTR sunt deținute în proporție de 94,78% de cei doi membri ai familiei Timofte, Mircea și Andrei.

La sfârșitul lunii trecute acționarii au votat distribuirea de dividende în baza rezultatului la S1, însă compania continuă să vină cu vești bune pentru acționari. Ultimul preț de închidere la bursă, consemnat pe 9 septembrie, este 126,00 lei/acțiune, nivel care ar situa capitalizarea de piață a firmei la 100,77 milioane lei (21,14 milioane euro). Compania a păstrat dinamica bună a profitabilității și în T3, după ce afacerile au suferit un ușor declin în sezonul de vară.

Transilvania Construcții a realizat în primele 9 luni ale acestui an venituri totale din exploatare de 27,65 milioane lei, în scădere cu 6,99% față de cele 29,73 milioane lei de acum un an. În același interval de raportare, cheltuielile totale din exploatare au fost amputate cu 29,42%, la 15,81 milioane lei, de la 22,40 milioane lei. Acesta este contextul în care compania a obținut o creștere de 61,61% a profitului operațional, la 11,83 milioane lei, de la 7,32 milioane lei, conform profit.ro

Dinamica a fost smilară, +61,04%, la nivelul profitului net, care a urcat la 6,78 milioane lei, de la 4,21 milioane lei. La S1 societatea afișa un câștig net de 4,30 milioane lei. Activele totale ale Transilvania Construcții erau, la 30 septembrie, de 240,74 milioane lei, cu 4,71% mai mari decât cele de 229,91 milioane lei de la sfârșitul anului trecut. În același interval de raportare, notează sursa citată, datoriile au urcat cu 6,33%, la 143,29 milioane lei, de la 134,76 milioane lei.

Acum un an, Transilvania Construcții a luat decizia de a-și muta sediul central din cadrul Parcului Logistic Transilvania în noua sa dezvoltare de birouri din parcul industrial Tetarom I, clădirea de clasa A Novis Plaza, achiziţionată în 2016. Compania menționa la raportarea semestrială utilizarea creditului pentru dezvoltarea depozitului 39, cu suprafață de 14.000 metri pătrați, din Parcul Logistic Transilvania. Tot în acest an se anunță extinderea parcului logistic TRC Park Cluj, aflat în zona Tetarom III din localitatea  Jucu-Herghelie, cu peste 40.000 de metri pătrați dedicați sectorului industrial și logistic.

 

Consolidări în piața de print

Așa cum anunțam la începutul lunii, acționarii Xerox Holdings Corp analizau posibilitatea preluării HP Inc, evaluată la 27 miliarde dolari – după cum nota Wall Street Journal,  citând surse apropiate discuțiilor. Corporația Xerox abia ce a finalizat o consolidare cu cântec ce a durat aproape doi ani – este vorba de fuziunea cu Fujilim Holdings.

Tranzacția de 6 miliarde $ din 2018 a fost blocată de doi dintre acționarii majoritari ai corporației americane (Carl Icahn și Darwin Deason) care au considerat că astfel Xerox ar fi subevaluată. Procesul dintre cele două corporaţii, intentat în urma blocării tranzacției, a fost oprit prin vânzarea de către Xerox Holdings Corp. a participaţiei sale de 25% din Fuji Xerox – societatea mixtă pe care o deţine împreună cu Fujifilm Holdings -, obţinând în schimb 2,3 miliarde de dolari, anunţă Reuters.

În urma noului acord, producţia copiatoarelor Xerox va rămâne în sarcina celor de la Fuji Xerox, care vor funcţiona ca o filială deţinută integral de Fujifilm și astfel vor putea livra copiatoare și altor companii. De asemenea, Xerox îşi vinde către Fujifilm participaţia la o altă societate mixtă deţinută împreună cu Fuji Xerox, care va renunţa la lupta în instanţă. Xerox s-a ales astfel cu ceva bani cu care iese la cumpărături.

Dacă în cazul tranzacției cu Fuji a fost vorba de preluarea unui furnizor / producător, în eventualitatea preluării HP Inc va fi vorba de un concurent, printerele HP acoperind toată piața de birouri, prin noile PageWide și PageWide XL. HP a admis săptămâna trecută existența discuțiilor în curs între cele două companii și că a primit o scrisoare de ofertă de la Xerox. Iată o parte din declarația lor pe acest subiect:

We have had conversations with Xerox Holdings Corporation (NYSE: XRX) from time to time about a potential business combination. We have considered, among other things, what would be required to merit a transaction.

Most recently, we received a proposal. We have a record of taking action if there is a better path forward and will continue to act with deliberation, discipline and an eye towards what is in the best interest of all our shareholders.

Foto: Paco Freire/SOPA Images/LightRocket via Getty Images): Client surprins admirând modele 3D realizate cu printere HP în timpul unul eveniment din Barcelona.

Ce șanse mai are programul Start-up Nation?

Încă de la mijlocul lunii octombrie, de când s-a anunțat depunerea celei de a IV-a moțiuni de cenzură vizând guvernul Dăncilă, tinerii întreprinzători cu planuri mari pentru sfârşitul de an 2019 începeau să se întrebau ce şanse mai are programul Start-up Nation să prindă cea de a treia ediţie. Dacă în 2017 programul de subvenții guvernamentale prescurtat SUP a fericit 7.159 mici întreprinzători (peste 1.000 din cei 8.400 declarați eligibili au renunțat din diverse motive), la ediţia 2018 au fost 10.000 de beneficiari.

Asta cel puțin pe hârtie, deoarece plățile au început abia luna trecută, pentru primele 200-250 de cereri de decont depuse. Deja multe afaceri au fost scoase la vânzare, deoarece nici măcar cei care le-au conceput și câștigat în baza unor planuri de afaceri nu cred în implementarea lor. Despre ediția 2019 a programului s-a vorbit mult, s-a dezbătut puțin dar încă nu s-a legiferat nimic. S-a discutat despre accentuarea dimensiunii antreprenoriale / inovative, și reducerea celei sociale a programului, prin eliminarea punctajului funcție de numărul de angajați.

Totuși, cele 10.000 societăți beneficiare trebuie să creeze cel puțin un loc de muncă având normă întreagă pe perioadă nedeterminată și să mențină locul de muncă ocupat cel puțin doi ani după finalizarea implementării proiectului. Se vorbea că prelungirea interimatului guvernamental va bloca lansarea ediţiei a III-a programului, dar nici după rapida investire a guvernului Orban previziunile nu sunt mai optimiste. Asta deşi, pe final de octombrie, prim-ministrul desemnat, Ludovic Orban, alături de o delegatie PNL (în care se afla și fostul bancher Florin Câțu, v. fotografia alăturată), a avut o întâlnire cu o delegație a Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Romania.

Declarația de după întâlnire suna astfel: guvernul PNL Orban va susține continuarea programului START-UP Nation; însă după numirea lui Florin Câțu, rămâne de văzut ce se va alege din acest program. Senatorul PNL declarase într-o intervenție din septembrie că programul guvernamental Start-Up Nation trebuie des­fi­­in­ţat, întrucât reprezintă „o scurgere masivă” de fonduri din buget. La acea dată, încă ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Radu-Ştefan Oprea, i-a replicat politicianului liberal că „nu toate startup-urile supravieţuiesc, dar influenţa în economie a celor care reuşesc este una pozitivă”.

Xerox discută preluarea HP Inc

Xerox Holdings Corp, companie IT din Norwalk (mutată din Stamford în 2007), Connecticut, evaluată la (doar) 8 miliarde dolari, intenționează să facă o ofertă de preluare a unui gigant IT din Palo Alto. Este vorba de HP Inc, evaluată la 27 miliarde dolari – scrie Wall Street Journal,  citând surse apropiate discuțiilor.

Cum este posibil așa ceva, mai ales că oferta înaintată acționarilor majoritari ar trebui să fie mai mare decât valoarea de pe bursă a acţiunilor HP? Ambele companii au adus multe premiere în piață (Xerox a inventat mouse-ul, iar Hewlett-Packard a fost prima companie IT din istorie care a raportat venituri mai mari de 100 milarde USD), dar acum sunt în declin. Vânzările Xerox Corp se ridică undeva la 16 miliarde USD, în timp ce HP Inc va raporta venituri de peste 58 miliarde în anul fiscal curent, încheiat în octombrie 2018. Dată fiind și diferența de valoare între capitalizarea bursieră a celor două companii, tranzacția ar putea fi susținută doar de un gigant al finanțelor, a cărui identitate este însă confidențială.

Interesant de aflat cum au ajuns cei din boardul Xerox Holdings Corp, care s-au întrunit marţi, la concluzia că ipotetica tranzacţie ar duce la economii anuale de 2 miliarde USD pentru fiecare. Ținând cont de interesul tot mai scăzut al întreprinderilor și consumatorilor pentru paginile tipărite, bancherii consideră companii precum Xerox, HP și Canon Inc. ca fiind potrivite pentru consolidare.

Xerox a mai încercat să preia în 2018 Fujifilm, dar s-au opus doi acționari majoritari – miliardarul Carl Icahn ce deține 10.6% din acțiuni și Darwin Deason. Divizia de PC-uri HP Inc este ce a mai rămas după ce în 2015 Hewlett-Packard Inc a decis separarea furnizorului de servicii de stocare Hewlett-Packard Enterprise Co într-o divizie separată.

– Articol în curs de actualizare –

Cum faci bani într-un oraș prosper

După ce au trecut prin experimentul Caritas în 92-94, prin bula imobiliară din 2008, iar acum se pregătesc de recesiune, n-ai spune că oamenilor din Cluj le mai stă capul la idei de afaceri. Presiunea constantă pe chirii, deși se construiește tot mai mult, este pe cale să dea naștere unei noi pături sociale: micii antreprenori de nevoie, cu aspirații (nu și cu posibilități) de clasă de mijloc.

Contextul local

Această pătură socială are un comportament care-l imită pe cel al clasei de mijloc locale (conduce mașina proprie + o mică afacere, locuiește într-un apartament confortabil, frumos amenajat) dar nu deține, de fapt, mai nimic. Mașina e în leasing, afacerea subzistă de azi pe mâine (cocoșată de taxele tot mai mari), iar apartamentul este închiriat.  Nu mai este posibil să deschizi în 2019 la Cluj o firmă mică, pe care s-o crești cu răbdare, pentru nu mai cuplează nimeni la așa ceva.

Toți (angajaţi, furnizori, autorități) vor ceva mare la care să se adape, gen multinaţională – sau măcar o franşiză cu aspect de firmă mare. Totuşi, Clujul are o şansă, pentru că este un oraş antreprenorial. Spre deosebire de Braşov sau Arad (orașe industriale, care vin însă puternic din urmă), aici angajaţii nu sunt obişnuiţi doar cu rutina fabricii, unde pontează la ora 7, ies din schimb la ora 15 și la ora 16 sunt acasă.

Sunt oameni tineri care nici nu mai ajung în apartamentele sau casele închiriate ca să se schimbe ori să se odihnească o oră, ci se întâlnesc imediat după job în oraș, cu prietenii. La Brașov te poți plimba liniștit prin Coresi Mall, căci localnicii sunt majoritatea pe-acasă cu treburi, iar în jur de 21-22 sunt în pat. E greu să schimbi comportamentul local din industrie spre servicii, pentru asta e nevoie de idei, de afaceri și de joburi în servicii.

mici Afaceri care ți se potrivesc

Numai că după criză și exact înainte de intrarea în recesiune e complicat să mai deschizi ceva întrucât, așa cum am arătat mai sus, micile businessuri nu mai sunt încurajate. Tinerii nu-și deschid afaceri pentru că oportunități  ci, majoritatea, pur și simplu pentru că nu-și găsesc un job care să li se potrivească. Programul Start-up nation a fost mai mult o glumă, cu afaceri implementate sau nu, dar vândute pe olx. Se putea numi foarte bine Re-start small business pentru că, din cauza componentei sociale pe care a pus accent în mod exagerat, n-a făcut decât să restarteze mici afaceri prin mutarea unor angajați pe o firmă nouă.

Revenind la titlul articolului, ce afaceri se mai pot face în 2019-2020? Cum nu mai poți angaja ușor oameni (chiar dacă ai avea cu ce, pur și simplu nu-i mai găsești ușor, așa că plătești mult și recrutarea) poți intra pe piață doar într-un domeniu pe care-l stăpânești cât de cât, dar ca să ai succes din start ar trebui să-l stăpânești foarte bine. Atât de bine încât la jobul de peste zi, cei care te plătesc nu sunt capabili să-ți exploateze talentul sau puterea de muncă. În continuare, oricât de priceput ai fi, succesul vine doar când află toată lumea de tine.

Și când spun toată lumea nu mă refer la vecini, ci la cât mai multa lume. Este important să știi să faci ceva bine, însa pentru o afacere este vital ca lumea să afle (și să fie convinsă) de acest lucru. Toate afacerile mari se promovează, oare de ce? Iar promovarea asta se face sistematic, constant, după strategii puse la punct, cu buget stabil, cu multe proceduri pe pilot automat. Indiferent de mărimea afacerii, promovarea este aceeași, din punct de vedere al principiilor de bază; indiferent de domeniu, criteriile esențiale rămân valabile.

Promovează-te

Mulți antreprenori confundă adeseori promovarea cu propaganda. Nu e de ajuns să te crezi grozav, ci să ajungă să spună cineva asta despre tine. Ca să începi bine, să te promovezi eficient, trebuie să folosești cuvinte simple și convingătoare, în acord cu preferințele publicului țintă. Când cuvintele și publicul sunt selectate cu grijă, rezultatele apar imediat. Poți testa câteva variante, înainte să-ți consumi mare parte din buget.

Făcând apoi ajustări simple în promovarea ta, poți ajunge să derulezi adevărate campanii, pregătite temeinic, cu testări complexe, care să-ți aducă acel randament pe care ți l-ai dorit dar poate nu ai îndrăznit să-l visezi. Pentru asta, ar trebui să-ți vezi businessul ca pe o mașină pe care tu ai construit-o; sau pe una la care încă mai lucrezi, ca s-o faci de curse. Iar promovarea este combustibilul care te ajută să ieși în lume, ca să te întreci cu alții sau cu tine însuți. S-o ții în garaj doar ca să te uiți la ea cât e de reușită și să n-o scoți pe pistă, nu prea ține – ca business vorbesc.

Așa că iată un pont: când poți, pune ceva bani de-o parte pentru marketing. Cam cum faci cu impozitele, dacă nu vrei să te trezești cu penalități, dacă le tot amâni. Pe măsură ce dezvolți businessul, sigur că or s-apară tot felul de cheltuieli neprevăzute, dar aceasta nu e una dintre ele. Dacă pui banii de marketing=combustibil de-o parte și nu te atingi de ei, ai reușit, practic, să faci rost de bani pentru dezvoltarea businessului. Ceea ce este bine, dacă privești pe termen mediu și lung.

Pentru că, dacă nu reușești să faci rost de bani din altă parte și intri în banii de marketing, când lansezi produsul ești tu cu tine și cu alți trei prieteni (hai maxim cinci dacă ai relații). Căci, nu-i așa, tu nu mai ai bani de marketing, pentru că i-ai cheltuit pe altceva. Pe când, dacă nu te atingi de acești bani și-i folosești la ce trebuie (adică pe combustibil de calitate), înseamnă că: 1. Te pricepi la făcut rost de bani (un aspect esențial în orice etapă a activității antreprenoriale);

2. Când lansezi produsul, ai bani de marketing; 3. Cu un marketing de calitate, vânzările tale vor demara. În continuare, trebuie doar să ții bine de volan și să urmărești cu atenție drumul pe care merge compania ta. Nu te-am convins? Nici n-am încercat prea tare 🙂 Știi tu mai bine cum stă treaba.

U Cluj – FCSB pe BTarena

Oricât și orice ar costa promovarea în Liga I, pare că „U” Cluj este dispusă să plătească prețul, după instalarea bănățeanului Daniel Stanciu – venit de la rivala CFR (unde a ocupat funcția de director sportiv) ca să îl înlocuiască pe managerul Octavian Moraru, după cum anunță cluj.social.

Diseară U întâlnește FCSB în optimile de finală ale Cupei României, de la ora 21:00. Pentru clujeni,  meciul este ca o revanșă a finalei de pe Național Arena, din mai 2015, din aceeași competiție, în timp ce „roș-albaștrii” vor să continue seria bună din ultimele două luni cu un succes în fața „șepcilor roșii”.

În această seară, optimile competiției prind cele două cluburi în poziții complet diferite față de momentul 2015. Ardelenii se zbat în Liga a doua, acolo unde au un început de sezon departe de a fi satisfăcător, după ce în stagiunea trecută a pierdut în fața lui FC Hermannstadt barajul pentru accederea în prima ligă.

Nici FCSB, în ciuda revirimentului din clasament, nu stă pe chiar roze. De fapt ambele echipe au probleme la conducere – la cap, de unde se împute treaba, de fapt – ambele se aflau acum 4 ani un într-un moment de vârf sportiv cu care nu s-au mai întâlnit şi nici nu se vor mai întâlni, poate, niciodată.

Meciul a fost prefațat cu declarații cuminți din partea lui Falub – să fi copiat metoda de la Petrescu? În pofida faptului că partida de pe Cluj Arena este o șansă importantă pentru ”U” să dea o lovitură de imagine, antrenorul ardelenilor a avut declarații rezervate și nu pare să fie prea încrezător în șansele echipei:

Pentru noi este un meci ca un bonus. Avem şansa să jucăm un meci contra FCSB-ului, care în ultima vreme chiar are nişte evoluţii foarte bune, pare că şi-a revenit, au reveni şi din jucătorii accidentaţi şi va fi foarte dificil. Pe de altă parte, noi nu avem foarte multe lucruri de pierdut. Va fi un meci în care putem să arătăm că suntem o echipă care îşi doreşte mai mult, pentru că U Cluj întotdeauna îşi va dori mai mult decât Liga 2.

După meciul cu CS Mioveni, acesta a completat tabloul:

Ce orgolii să mai avem noi? Noi trebuie să ne gândim cum putem să ieșim din situația asta dramatică. Nu m-a crezut nimeni că e o situație dramatică. Râdeau. Asta e realitatea. 

5 ani de Polivalentă la Cluj

Sala Polivalentă din Cluj-Napoca a fost inaugurată oficial acum 5 ani, pe 27 octombrie 2014, în prezența primarului Emil Boc, a prefectului Ioan Gheorghe Vușcan, a vicepreședintelui Consiliului Județean István Vákár și a unor parlamentari de Cluj. Panglica a fost tăiată (pentru presă) de cinci sportivi, iar apoi sala a fost inaugurată cu public pe 31 octombrie, printr-un concert (în prezența a peste 6.000 de spectatori) susţinut de James Blunt, în deschiderea căruia a cântat trupa de indie-pop-rock Les Elephants Bizarres. 

Mediafax scria la data inaugurării că cei de la CON-A au ridicat Polivalenta cu 70 milioane lei, Zf susținea însă că investiţia a fost de 88 milioane, adică aproape 20 milioane de euro. Construcţia a durat 4 ani, iar lucrările de execuţie au fost sistate în luna martie 2012 în urma unei contestaţii în instanţă a companiei ACI Cluj, după ce proiectul fusese realizat în proporţie de 65%. Cea de-a două licitaţie, pentru continuare lucrărilor, a fost câştigată tot de compania CON-A, desemnată iniţial pentru realizarea Sălii polivalente.

Ideea realizării unei Săli polivalente moderne în Cluj-Napoca data din 2008, când Consiliul Local al municipiului a aprobat avizul de oportunitate privind întocmirea Planului Urbanistic Zonal ce prevedea construirea a două obiective: „stadion «Ion Moina» și sală polivalentă multisport”. ACI Cluj-Napoca, una din firmele care a pierdut licitația de execuție a sălii polivalente, a depus pe 9 decembrie 2010 o contestație la Tribunalul Cluj, acuzând consorțiul condus de CON-A că ar fi obținut contractul pentru construirea Sălii la jumătate din estimarea financiară a primăriei, cu o ofertă neconformă. Contestația a fost judecată și respinsă de magistrați pe 17 ianuarie 2011, după care lucrările au început și s-au derulat o perioadă în ritm susținut. Pe 31 decembrie 2013, după mai multe contestații și procese, Primăria Cluj și asocierea câștigătoare au încheiat un al doilea contract de lucrări, în valoare de 43.3 milioane de lei, astfel că în final CON-A și asociații săi au încasat (cu ajutorul contestației celor de la ACI) din cele două contracte o sumă apropiată de estimarea financiară inițială a Primăriei și mult mai mare decât oferta lor din 2010.

În final, sala pe care primarul Emil Boc o prezenta în 2014 ca pe „o adevărată bijuterie” a costat 20 milioane de euro. În octombrie 2017, Sala Polivalentă și-a schimbat denumirea în BTarena. Astfel că Polivalenta a ajuns mai degrabă în „portofoliul” bancherilor de la BT, care au plătit 600.000 euro pe 5 ani ca să-și pună sigla pe clădire și, mai ales, ca să salveze societatea comercială care administrează bijuteria de la faliment.

Clujeanul Radu Hanga, viitorul preşedinte al BVB?

Apatia de la tranzacționare din această toamnă la BVB este dublată de interesul în scădere din partea jucătorilor relevanți din piață pentru alegerile, programate la jumătatea lunii viitoare, ce vor stabili componența Consiliului de Administrație și președintele operatorului de piață.

Din surse profit.ro, voturile pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor BVB ar urma să-l promoveze ca președinte al Consiliului Bursei pe Radu Hanga, care de 20 de ani își leagă numele de activitatea Grupului Banca Transilvania, unde deține funcția de consilier al boardului Băncii şi a fost 4 ani director executiv strategie-coordonare grup.

Radu Hanga este din Câmpia Turzii, membru în Consiliul BVB din octombrie 2017 și președinte al Comitetului Director al AAF (Asociația Administratorilor de Fonduri).  Coaliția formată acum 2 ani pentru a-l stabili câștigător pe Adrian Tănase în cursa pentru poziția de director general nu mai cunoaște aceeași mobilizare în măsura în care mobilul existent atunci, îndepărtatea polonezului Ludwik Sobolewski, nu mai funcționează ca factor coagulant.

Cea mai mare parte a investitorilor din zona instituțională intenționează însă, la acest moment, să-i acorde voturile lui Hanga, numai pentru a împiedica accederea la șefia Consiliului de Administrație a lui Dan Paul, președinte al Asociației Brokerilor – relevă informații actuale ale Profit.ro. Potrivit sursei citate, poziția va aparține celui care și-a dorit-o realmente și a făcut pași în acest sens: Hanga are șanse foarte mari să primească votul decisiv la Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 20 noiembrie, un frumos cadou la 3 zile după ce va fi împlinit vârsta de 48 de ani. Cine sunt contracandidații săi și de ce ar urma să fie respinși?

Primul nume vehiculat în presă a fost cel al lui Ciprian Păltineanu, cu experiență relevantă de bancher, dar acesta nici măcar nu și-a depus candidatura într-un context în care s-a format repede un consens printre cei apropiați bursei că nu ar fi persoana potrivită.  Dragoș Neacșu (foto stânga), CEO la Erste Asset Management timp de peste un deceniu, și-a depus candidatura, însă nu are date pentru a câștiga.

Pare mai degrabă un demers pe cont propriu decât rezultatul unor consultări prealabile, iar zona băncii austriece și a BCR nu mai are nici pe departe pachetele de acțiuni de acum 10 ani, când a reușit să-l impună pe Anghel. Dan Paul, președinte al Asociației Brokerilor, face eforturi și în acest an, când va avea de partea sa jucători importanți care îl țin în cărți.

SIF Transilvania (SIF3) ține să vină în board cu propriul său reprezentant în persoana lui Ștefan Szitas, dar mai are voturi și pentru Paul, recent cooptat în boardul societății cu sediul în Brașov, la insistențele directorului Mihai Fercală. Citește mai mult pe Profit.ro